ترجمة معاني القرآن الكريم - الترجمة الرومانية * - فهرس التراجم
سورة الكهف - AL-KAHF
قَيِّمٗا لِّيُنذِرَ بَأۡسٗا شَدِيدٗا مِّن لَّدُنۡهُ وَيُبَشِّرَ ٱلۡمُؤۡمِنِينَ ٱلَّذِينَ يَعۡمَلُونَ ٱلصَّٰلِحَٰتِ أَنَّ لَهُمۡ أَجۡرًا حَسَنٗا
2. [O Carte] dreaptă(4), ca să prevină despre o pedeapsă grea din partea Lui(5) şi să binevestească dreptcredincioşilor(6) care plinesc fapte bune că ei vor avea răsplată frumoasă(7),
(4) În ceea ce priveşte interesele robilor lui Allah şi orânduielilor de care ei au nevoie.
(5) Pentru a i avertiza pe cei care o încalcă şi nu cred în ea despre pedeapsa ce i aşteaptă.
(6) Celor care cred în El.
(7) Adică Paradisul.
(5) Pentru a i avertiza pe cei care o încalcă şi nu cred în ea despre pedeapsa ce i aşteaptă.
(6) Celor care cred în El.
(7) Adică Paradisul.
التفاسير العربية:
وَيُنذِرَ ٱلَّذِينَ قَالُواْ ٱتَّخَذَ ٱللَّهُ وَلَدٗا
(8) Aceştia sunt idolatrii arabi care au pretins că îngerii sunt fiicele lui Allah, creştinii care au pretins că Isus este fiul lui Dumnezeu şi iudeii care au pretins că Ezra este fiul lui Dumnezeu.
التفاسير العربية:
مَّا لَهُم بِهِۦ مِنۡ عِلۡمٖ وَلَا لِأٓبَآئِهِمۡۚ كَبُرَتۡ كَلِمَةٗ تَخۡرُجُ مِنۡ أَفۡوَٰهِهِمۡۚ إِن يَقُولُونَ إِلَّا كَذِبٗا
5. Nici ei şi nici părinţii lor nu au avut despre aceasta cunoştinţă.(9) Ce cuvânt greu iese din gurile lor!(10) Ei nu spun alta decât minciună!
(9) Aceasta este o născocire a părinţilor lor şi nu este o ştire certă. (10) Şi aceasta pentru că Allah nu poate să aibă un fiu şi nimic nu poate să fie asemenea Lui.
التفاسير العربية:
إِنَّا جَعَلۡنَا مَا عَلَى ٱلۡأَرۡضِ زِينَةٗ لَّهَا لِنَبۡلُوَهُمۡ أَيُّهُمۡ أَحۡسَنُ عَمَلٗا
7. Noi am făcut ceea ce se află pe pământ(12) podoabă pentru el, pentru a‑i încerca [pe oameni şi a şti] care dintre ei săvârşesc cele mai bune fapte.
(12) Animalele, plantele şi regnul mineral.
التفاسير العربية:
وَإِنَّا لَجَٰعِلُونَ مَا عَلَيۡهَا صَعِيدٗا جُرُزًا
(13) Fără nici un fel de vegetaţie, după ce a făcut să se bucure privirile oamenilor.
التفاسير العربية:
أَمۡ حَسِبۡتَ أَنَّ أَصۡحَٰبَ ٱلۡكَهۡفِ وَٱلرَّقِيمِ كَانُواْ مِنۡ ءَايَٰتِنَا عَجَبًا
9. Oare crezi tu că oamenii din Peşteră(14) şi Ar‑Raqim(15) au fost dintre semnele Noastre cele mai minunate?
(14) În timpul domniei unui împărat roman care i‑a persecutat pe creştini, câţiva tineri din Efes au părăsit oraşul şi s‑au ascuns într‑o peşteră din apropiere, unde au adormit şi au rămas aşa, vreme de câteva generaţii. Când zidul care închidea peştera a fost dărâmat, ei s‑au trezit fără să ştie cât timp a trecut din momentul când s‑au refugiat în ea. Unul dintre ei s‑a dus în oraş să cumpere provizii şi abia atunci şi‑a dat seama de schimbările care se produseseră în acest lung răstimp. Acum creştinismul nu mai era persecutat, ci devenise religie de stat. Veşmintele pe care le purta, vorbirea şi banii pe care‑i avea asupra lui au atras atenţia asupra lui şi cârmuitorii zonei au vizitat peştera şi au investigat aventura lor. Această povestire din perioada creştinismului primitiv a circulat oral, ea fiind consemnată în scris de‑abia prin secolul VI e.n. de către un autor sirian. Conform prevestirii, tinerii ar fi fost în număr de şapte şi ar fi adormit în vremea împăratului Decius (249‑251), care i‑a persecutat cumplit pe creştini, şi s‑au trezit în vremea împăratului Teodosius II (408‑450). (15) După unii exegeţi, acesta ar fi fost numele lespezii pe care au fost scrise numele lor sau povestea lor, şi care a fost ridicată la intrarea în peşteră, dar după alţii, acesta ar fi numele câinelui care i‑a însoţit; după alţii ar fi vorba de o vale din apropiere de Al‑Aqaba, în care s‑ar afla peştera cu pricina, după alţii este vorba de alţi tineri care au avut un destin asemănător.
التفاسير العربية:
إِذۡ أَوَى ٱلۡفِتۡيَةُ إِلَى ٱلۡكَهۡفِ فَقَالُواْ رَبَّنَآ ءَاتِنَا مِن لَّدُنكَ رَحۡمَةٗ وَهَيِّئۡ لَنَا مِنۡ أَمۡرِنَا رَشَدٗا
10. Când s‑au adăpostit în peşteră, tinerii(16) au grăit astfel: „Doamne, dă‑ne nouă îndurare de la Tine şi orânduieşte‑ne nouă lucrurile noastre aşa cum este drept!(17)”
(16) De teama de a nu fi persecutaţi de regele lor pentru că au renunţat la credinţa în idoli. (17) Pentru a crede numai în Tine şi a Te venera numai pe Tine.
التفاسير العربية:
فَضَرَبۡنَا عَلَىٰٓ ءَاذَانِهِمۡ فِي ٱلۡكَهۡفِ سِنِينَ عَدَدٗا
(18) I‑am făcut să se cufunde într‑un somn adânc ce a durat ani îndelungaţi.
التفاسير العربية:
ثُمَّ بَعَثۡنَٰهُمۡ لِنَعۡلَمَ أَيُّ ٱلۡحِزۡبَيۡنِ أَحۡصَىٰ لِمَا لَبِثُوٓاْ أَمَدٗا
12. Apoi i‑am trezit(19) Noi, pentru ca să ştim care din cele două cete au socotit cât timp au rămas ei acolo.(20)
(19) I‑am trezit ca şi cum i‑am fi înviat din morţi. (20) Cele două grupuri care au exprimat păreri diferite în legătură cu perioada cât au rămas adormiţi în peşteră.
التفاسير العربية:
نَّحۡنُ نَقُصُّ عَلَيۡكَ نَبَأَهُم بِٱلۡحَقِّۚ إِنَّهُمۡ فِتۡيَةٌ ءَامَنُواْ بِرَبِّهِمۡ وَزِدۡنَٰهُمۡ هُدٗى
13. Noi îţi povestim ţie istoria lor cu adevărat(21). Ei au fost nişte tineri care au crezut în Domnul lor(22), iar Noi le‑am sporit buna lor călăuzire.
(21) Conform cu realitatea. (22) În Domnul lor Unic.
التفاسير العربية:
وَرَبَطۡنَا عَلَىٰ قُلُوبِهِمۡ إِذۡ قَامُواْ فَقَالُواْ رَبُّنَا رَبُّ ٱلسَّمَٰوَٰتِ وَٱلۡأَرۡضِ لَن نَّدۡعُوَاْ مِن دُونِهِۦٓ إِلَٰهٗاۖ لَّقَدۡ قُلۡنَآ إِذٗا شَطَطًا
14. Le‑am întărit Noi, aşadar inimile, iară ei s‑au ridicat şi au zis(23): „Domnul nostru(24) este Stăpânul cerurilor şi al pământului! Noi nu vom chema(25) niciodată un alt Dumnezeu afară de El, căci, dacă am face aceasta, noi am rosti o nelegiuire!(26)”
(23) În faţa regelui lor nelegiuit, fără să le pese de el. (24) Pe care Îl adorăm. (25) Nu vom invoca şi nu vom adora. (26) Cuvinte neadevărate şi nedrepte.
التفاسير العربية:
هَٰٓؤُلَآءِ قَوۡمُنَا ٱتَّخَذُواْ مِن دُونِهِۦٓ ءَالِهَةٗۖ لَّوۡلَا يَأۡتُونَ عَلَيۡهِم بِسُلۡطَٰنِۭ بَيِّنٖۖ فَمَنۡ أَظۡلَمُ مِمَّنِ ٱفۡتَرَىٰ عَلَى ٱللَّهِ كَذِبٗا
15. Aceştia sunt neamul nostru care au luat alţi dumnezei în locul Lui! De ce nu au adus ei dovadă limpede asupra lor? Şi cine este mai nelegiuit decât acela care plăsmuieşte minciună despre Allah?
التفاسير العربية:
وَإِذِ ٱعۡتَزَلۡتُمُوهُمۡ وَمَا يَعۡبُدُونَ إِلَّا ٱللَّهَ فَأۡوُۥٓاْ إِلَى ٱلۡكَهۡفِ يَنشُرۡ لَكُمۡ رَبُّكُم مِّن رَّحۡمَتِهِۦ وَيُهَيِّئۡ لَكُم مِّنۡ أَمۡرِكُم مِّرۡفَقٗا
16. De vă depărtaţi voi de la ei(27) şi de aceia la care ei se închină, afară de Allah, adăpostiţi‑vă în peşteră! Domnul vostru va întinde mila Sa asupra voastră şi vă va orândui lucrurile voastre(28) în linişte şi tihnă.”
(27) Evitându‑i. (28) De care voi aveţi trebuinţă pentru a trăi.
التفاسير العربية:
۞ وَتَرَى ٱلشَّمۡسَ إِذَا طَلَعَت تَّزَٰوَرُ عَن كَهۡفِهِمۡ ذَاتَ ٱلۡيَمِينِ وَإِذَا غَرَبَت تَّقۡرِضُهُمۡ ذَاتَ ٱلشِّمَالِ وَهُمۡ فِي فَجۡوَةٖ مِّنۡهُۚ ذَٰلِكَ مِنۡ ءَايَٰتِ ٱللَّهِۗ مَن يَهۡدِ ٱللَّهُ فَهُوَ ٱلۡمُهۡتَدِۖ وَمَن يُضۡلِلۡ فَلَن تَجِدَ لَهُۥ وَلِيّٗا مُّرۡشِدٗا
17. Tu puteai vedea soarele, când răsărea(29), cum se îndepărta de la peştera lor(30) către dreapta, iar când apunea, trecea departe la stânga lor, în vreme ce ei stăteau într‑un loc întins din ea(31). Aceasta este una din minunile lui Allah. Cel pe care îl călăuzeşte Allah este bine călăuzit, iar aceluia pe care El îl duce în rătăcire tu nu‑i vei găsi nici un ocrotitor călăuzitor(32).
(29) Când se înălţa, după răsărit. (30) De intrarea în peşteră. (31) Aerul venind la ei din toate părţile, dar feriţi de lumina şi căldura soarelui. (32) Nici un ajutor care să‑l apere de rătăcire şi să‑l călăuzească.
التفاسير العربية:
وَتَحۡسَبُهُمۡ أَيۡقَاظٗا وَهُمۡ رُقُودٞۚ وَنُقَلِّبُهُمۡ ذَاتَ ٱلۡيَمِينِ وَذَاتَ ٱلشِّمَالِۖ وَكَلۡبُهُم بَٰسِطٞ ذِرَاعَيۡهِ بِٱلۡوَصِيدِۚ لَوِ ٱطَّلَعۡتَ عَلَيۡهِمۡ لَوَلَّيۡتَ مِنۡهُمۡ فِرَارٗا وَلَمُلِئۡتَ مِنۡهُمۡ رُعۡبٗا
18. Îi socoteai treji(33), în vreme ce ei dormeau şi Noi îi întorceam pe partea dreaptă şi pe partea stângă(34), iar câinele lor stătea cu labele întinse pe prag(35). Dacă i‑ai fi văzut, te‑ai fi întors şi ai fi luat‑o la fugă, plin de spaimă.
(33) Întrucât stăteau cu ochii deschişi. (34) În timpul somnului, pentru ca să nu putrezească. (35) Sau în interiorul peşterii, în aceeaşi stare de somn adânc ca şi ei.
التفاسير العربية:
وَكَذَٰلِكَ بَعَثۡنَٰهُمۡ لِيَتَسَآءَلُواْ بَيۡنَهُمۡۚ قَالَ قَآئِلٞ مِّنۡهُمۡ كَمۡ لَبِثۡتُمۡۖ قَالُواْ لَبِثۡنَا يَوۡمًا أَوۡ بَعۡضَ يَوۡمٖۚ قَالُواْ رَبُّكُمۡ أَعۡلَمُ بِمَا لَبِثۡتُمۡ فَٱبۡعَثُوٓاْ أَحَدَكُم بِوَرِقِكُمۡ هَٰذِهِۦٓ إِلَى ٱلۡمَدِينَةِ فَلۡيَنظُرۡ أَيُّهَآ أَزۡكَىٰ طَعَامٗا فَلۡيَأۡتِكُم بِرِزۡقٖ مِّنۡهُ وَلۡيَتَلَطَّفۡ وَلَا يُشۡعِرَنَّ بِكُمۡ أَحَدًا
19. Tot astfel i‑am înviat Noi,(36) ca să se întrebe laolaltă. Şi a întrebat unul dintre ei: „Cât timp aţi petrecut(37) [aici]?” Şi au răspuns ei: „Am petrecut o zi sau mai puţin de o zi!” [Alţii] au zis: „Domnul vostru ştie mai bine cât timp aţi petrecut. Trimiteţi‑l pe unul dintre voi cu bănuţii ăştia [de argint] ai voştri(38) la oraş, ca să vadă care este cea mai curată mâncare şi să vă aducă ceva hrană de ei. Dar el să se poarte prietenos(39) şi să nu dea nimănui de înţeles despre voi,
(36) Adică i‑am trezit din somnul lor îndelungat în aceeaşi stare în care au fost când i‑am adormit. (37) Aţi adormit. (38) Bănuţi de argint. (39) În timpul tocmelii şi alegerii proviziilor, astfel încât să nu stârnească vreo ceartă care să ducă la descoperirea lor.
التفاسير العربية:
إِنَّهُمۡ إِن يَظۡهَرُواْ عَلَيۡكُمۡ يَرۡجُمُوكُمۡ أَوۡ يُعِيدُوكُمۡ فِي مِلَّتِهِمۡ وَلَن تُفۡلِحُوٓاْ إِذًا أَبَدٗا
20. Căci ei(40), dacă vor afla de voi(41), vă vor ucide cu pietre sau vă vor aduce înapoi la religia lor(42) şi nu veţi mai izbândi, atunci niciodată!(43)”
(40) Adică locuitorii păgâni ai oraşului. (41) De locul în care vă ascundeţi. (42) Prin constrângere şi violenţă. (43) Dacă vă veţi întoarce la religia lor.
التفاسير العربية:
وَكَذَٰلِكَ أَعۡثَرۡنَا عَلَيۡهِمۡ لِيَعۡلَمُوٓاْ أَنَّ وَعۡدَ ٱللَّهِ حَقّٞ وَأَنَّ ٱلسَّاعَةَ لَا رَيۡبَ فِيهَآ إِذۡ يَتَنَٰزَعُونَ بَيۡنَهُمۡ أَمۡرَهُمۡۖ فَقَالُواْ ٱبۡنُواْ عَلَيۡهِم بُنۡيَٰنٗاۖ رَّبُّهُمۡ أَعۡلَمُ بِهِمۡۚ قَالَ ٱلَّذِينَ غَلَبُواْ عَلَىٰٓ أَمۡرِهِمۡ لَنَتَّخِذَنَّ عَلَيۡهِم مَّسۡجِدٗا
21. Şi astfel am lăsat Noi să fie descoperiţi(44), pentru ca ei(45) să ştie că făgăduinţa lui Allah este adevăr(46) şi că nu este nici o îndoială asupra Ceasului(47). Şi când se certau ei în privinţa întâmplării lor, au zis [unii](48): „Înălţaţi peste ei o zidire! Domnul lor ştie mai bine ce‑i cu ei!”. Dar cei care au ieşit biruitori în această pricină(49) au zis: „Să zidim deasupra lor un loc de Rugăciune!(50)”
(44) După banii vechi aflaţi asupra lor. (45) Locuitorii oraşului care i‑au descoperit. (46) Făgăduinţa referitoare la Înviere. (47) Ceasul hotărât pentru Înviere va sosi. (48) Imediat după ce au adormit tinerii şi i‑au socotit morţi. (49) În această discuţie. (50) În care să ne rugăm şi să cerem binecuvântare pentru ei.
التفاسير العربية:
سَيَقُولُونَ ثَلَٰثَةٞ رَّابِعُهُمۡ كَلۡبُهُمۡ وَيَقُولُونَ خَمۡسَةٞ سَادِسُهُمۡ كَلۡبُهُمۡ رَجۡمَۢا بِٱلۡغَيۡبِۖ وَيَقُولُونَ سَبۡعَةٞ وَثَامِنُهُمۡ كَلۡبُهُمۡۚ قُل رَّبِّيٓ أَعۡلَمُ بِعِدَّتِهِم مَّا يَعۡلَمُهُمۡ إِلَّا قَلِيلٞۗ فَلَا تُمَارِ فِيهِمۡ إِلَّا مِرَآءٗ ظَٰهِرٗا وَلَا تَسۡتَفۡتِ فِيهِم مِّنۡهُمۡ أَحَدٗا
22. Vor zice unii: „[Ei au fost] trei, iar al patrulea era câinele lor”. [Iar alţii] vor zice: „[Au fost ei] cinci, iar al şaselea era câinele lor”, făcând presupuneri. Şi vor zice [alţii]: [Au fost] şapte şi al optulea era câinele lor”. Spune: „Domnul meu ştie mai bine numărul lor şi nu sunt decât puţini aceia care îi cunosc pe ei(51) şi nu discuta asupra [numărului](52) lor, decât numai dacă eşti sigur, şi nu întreba pe nimeni dintre ei despre ei [despre adormiţi]!
(51) Aceia cărora Allah le‑a făcut cunoscută povestea lor. (52) Dintre oamenii Cărţii care vorbeau despre această poveste în timpul profetului Muhammed, fără să ştie adevărul ei, ci făcând doar presupuneri.
التفاسير العربية:
وَلَا تَقُولَنَّ لِشَاْيۡءٍ إِنِّي فَاعِلٞ ذَٰلِكَ غَدًا
(53) Nu trebuie să fii niciodată sigur de săvârşirea unui lucru necunoscut în viitor, căci viitorul se află în mâna lui Allah.
التفاسير العربية:
إِلَّآ أَن يَشَآءَ ٱللَّهُۚ وَٱذۡكُر رَّبَّكَ إِذَا نَسِيتَ وَقُلۡ عَسَىٰٓ أَن يَهۡدِيَنِ رَبِّي لِأَقۡرَبَ مِنۡ هَٰذَا رَشَدٗا
24. Decât [adăugând]: „Dacă voieşte Allah!”. Şi pomeneşte‑L pe Domnul tău, dacă uiţi,(54) şi spune: „Poate mă va călăuzi Domnul meu către o dovadă mai puternică decât aceasta, [pentru profeţia mea]!”
(54) Rosteşte formula „Dacă voieşte Allah!” când îţi aduci aminte, dacă ai uitat să o rosteşti la momentul potrivit!
التفاسير العربية:
وَلَبِثُواْ فِي كَهۡفِهِمۡ ثَلَٰثَ مِاْئَةٖ سِنِينَ وَٱزۡدَادُواْ تِسۡعٗا
(55) În starea descrisă în versetele anterioare. (56) Trei sute de ani solari echivalent a trei sute nouă ani lunari.
التفاسير العربية:
قُلِ ٱللَّهُ أَعۡلَمُ بِمَا لَبِثُواْۖ لَهُۥ غَيۡبُ ٱلسَّمَٰوَٰتِ وَٱلۡأَرۡضِۖ أَبۡصِرۡ بِهِۦ وَأَسۡمِعۡۚ مَا لَهُم مِّن دُونِهِۦ مِن وَلِيّٖ وَلَا يُشۡرِكُ فِي حُكۡمِهِۦٓ أَحَدٗا
26. Spune: „Allah ştie mai bine cât au rămas ei acolo. Ale Lui sunt cele neştiute din ceruri şi de pre pământ! Cât de bine vede El şi cât de bine aude El [totul]!(57) Ei(58) nu au nici un ocrotitor afară de El şi El nu are nici un asociat în judecata Lui!”
(57) Nu‑I rămâne nimic necunoscut. (58) Locuitorii cerurilor şi pământului.
التفاسير العربية:
وَٱصۡبِرۡ نَفۡسَكَ مَعَ ٱلَّذِينَ يَدۡعُونَ رَبَّهُم بِٱلۡغَدَوٰةِ وَٱلۡعَشِيِّ يُرِيدُونَ وَجۡهَهُۥۖ وَلَا تَعۡدُ عَيۡنَاكَ عَنۡهُمۡ تُرِيدُ زِينَةَ ٱلۡحَيَوٰةِ ٱلدُّنۡيَاۖ وَلَا تُطِعۡ مَنۡ أَغۡفَلۡنَا قَلۡبَهُۥ عَن ذِكۡرِنَا وَٱتَّبَعَ هَوَىٰهُ وَكَانَ أَمۡرُهُۥ فُرُطٗا
28. Şi fii răbdător împreună cu aceia care‑L cheamă pe Domnul lor dimineaţa şi seara(60), dorind Faţa Sa(61)! Şi nu întoarce ochii tăi [pentru alţii] de la ei(62), râvnind la podoaba vieţii din această lume şi nu te supune celuia căruia i‑am făcut inima nepăsătoare faţă de pomenirea Noastră, care urmează poftei sale şi ale cărui fapte sunt în deşert.(63)
(60) Cu companionii tăi. (61) Mulţumirea lui Allah. (62) Nu te întoarce de la ei privind spre alţii. (63) Nu da ascultare cererii lor de a face deosebire între ei şi între cei săraci.
التفاسير العربية:
وَقُلِ ٱلۡحَقُّ مِن رَّبِّكُمۡۖ فَمَن شَآءَ فَلۡيُؤۡمِن وَمَن شَآءَ فَلۡيَكۡفُرۡۚ إِنَّآ أَعۡتَدۡنَا لِلظَّٰلِمِينَ نَارًا أَحَاطَ بِهِمۡ سُرَادِقُهَاۚ وَإِن يَسۡتَغِيثُواْ يُغَاثُواْ بِمَآءٖ كَٱلۡمُهۡلِ يَشۡوِي ٱلۡوُجُوهَۚ بِئۡسَ ٱلشَّرَابُ وَسَآءَتۡ مُرۡتَفَقًا
29. Spune: „Adevărul vine de la Domnul vostru!(64) Cine voieşte să creadă şi cine voieşte să nu creadă!”(65) Noi am pregătit pentru nelegiuiţi un foc ale cărui [flăcări] îi înconjoară din toate părţile, iar atunci când vor cere ei ajutor(66), li se va veni lor în ajutor cu o apă ca fierul topit, ce le va frige feţele. Cumplită băutură şi cumplit sălaş(67)!
(64) Adevărul este ceea ce mi‑a revelat Preaînaltul. (65) Fiecare este liber să procedeze după cum voieşte, Profetul având datoria să transmită Mesajul şi Allah urmând să ceară socoteală. (66) Din pricina setei. (67) Infernul.
التفاسير العربية:
أُوْلَٰٓئِكَ لَهُمۡ جَنَّٰتُ عَدۡنٖ تَجۡرِي مِن تَحۡتِهِمُ ٱلۡأَنۡهَٰرُ يُحَلَّوۡنَ فِيهَا مِنۡ أَسَاوِرَ مِن ذَهَبٖ وَيَلۡبَسُونَ ثِيَابًا خُضۡرٗا مِّن سُندُسٖ وَإِسۡتَبۡرَقٖ مُّتَّكِـِٔينَ فِيهَا عَلَى ٱلۡأَرَآئِكِۚ نِعۡمَ ٱلثَّوَابُ وَحَسُنَتۡ مُرۡتَفَقٗا
31. Aceia vor avea parte de grădinile pentru sălaş [Eden], pe sub care trec pâraie. Se vor împodobi în ele cu brăţări de aur şi vor îmbrăca straie verzi din mătase(68) şi brocart(69), rezemându‑se [îmbrăcaţi] în ele pe divane. Minunată răsplată şi minunat sălaş(70)!
(68) Mătase subţire şi fină. (69) Mătase mai groasă. (70) Sunt Paradisul.
التفاسير العربية:
۞ وَٱضۡرِبۡ لَهُم مَّثَلٗا رَّجُلَيۡنِ جَعَلۡنَا لِأَحَدِهِمَا جَنَّتَيۡنِ مِنۡ أَعۡنَٰبٖ وَحَفَفۡنَٰهُمَا بِنَخۡلٖ وَجَعَلۡنَا بَيۡنَهُمَا زَرۡعٗا
32. Spune‑le lor(71) pilda a doi bărbaţi: I‑am dat Noi unuia dintre ei două grădini cu viţă de vie, pe care le‑am împrejmuit cu palmieri de curmale, iar între ele am făcut ogoare verzi.
(71) Dreptcredinciosului şi necredinciosului.
التفاسير العربية:
كِلۡتَا ٱلۡجَنَّتَيۡنِ ءَاتَتۡ أُكُلَهَا وَلَمۡ تَظۡلِم مِّنۡهُ شَيۡـٔٗاۚ وَفَجَّرۡنَا خِلَٰلَهُمَا نَهَرٗا
33. Amândouă grădinile au dat roadele lor şi nu i‑a lipsit lui nimic. Şi am făcut Noi să curgă prin mijlocul lor un pârâu(72).
(72) Sau printre cele două grădini sau printre palmieri şi viţa de vie.
التفاسير العربية:
وَكَانَ لَهُۥ ثَمَرٞ فَقَالَ لِصَٰحِبِهِۦ وَهُوَ يُحَاوِرُهُۥٓ أَنَا۠ أَكۡثَرُ مِنكَ مَالٗا وَأَعَزُّ نَفَرٗا
34. Şi a avut el(73) şi alte roade(74) şi i‑a zis semenului său, când stătea de vorbă cu el(75): „Eu am mai multă avere decât tine şi sunt mai puternic, [căci am] mai mulţi sprijinitori!”(76)
(73) Stăpânul celor două grădini. (74) Şi alte felurite venituri în afara celor două grădini. (75) Umilindu‑l pentru sărăcia lui şi lăudându‑se cu bogăţia şi cu gloria lui. (76) Înţelegând prin sprijinitori pe urmaşii săi, slujitorii săi şi chiar clanul său.
التفاسير العربية:
وَمَآ أَظُنُّ ٱلسَّاعَةَ قَآئِمَةٗ وَلَئِن رُّدِدتُّ إِلَىٰ رَبِّي لَأَجِدَنَّ خَيۡرٗا مِّنۡهَا مُنقَلَبٗا
36. Şi nu cred că Ceasul va veni(78). Iar de voi fi adus la Domnul meu, voi găsi [loc] şi mai bun decât ea(79), în schimb!”
(78) Nu cred în Ziua Învierii şi a Judecăţii şi Răsplăţii. (79) Decât această grădină.
التفاسير العربية:
قَالَ لَهُۥ صَاحِبُهُۥ وَهُوَ يُحَاوِرُهُۥٓ أَكَفَرۡتَ بِٱلَّذِي خَلَقَكَ مِن تُرَابٖ ثُمَّ مِن نُّطۡفَةٖ ثُمَّ سَوَّىٰكَ رَجُلٗا
37. Şi i‑a zis semenul său(80), stând de vorbă cu el: „Oare nu crezi tu în Acela care te‑a creat pe tine din ţărână, apoi dintr‑o picătură şi la urmă ţi‑a dat ţie chip de bărbat?(81)
(80) Blamându‑l pentru necredinţa lui. (81) Care a făcut din pământ plantele, iar din ele a făcut hrana, din care se formează lichidul seminal.
التفاسير العربية:
لَّٰكِنَّا۠ هُوَ ٱللَّهُ رَبِّي وَلَآ أُشۡرِكُ بِرَبِّيٓ أَحَدٗا
التفاسير العربية:
وَلَوۡلَآ إِذۡ دَخَلۡتَ جَنَّتَكَ قُلۡتَ مَا شَآءَ ٱللَّهُ لَا قُوَّةَ إِلَّا بِٱللَّهِۚ إِن تَرَنِ أَنَا۠ أَقَلَّ مِنكَ مَالٗا وَوَلَدٗا
39. Când ai intrat în grădina ta spunând: „Ce voieşte Allah [se împlineşte]!(82) Nu este putere decât numai la Allah!”(83) Iar dacă mă vezi pe mine cu mai puţină avere şi cu mai puţini copii decât tine,
(82) Ca recunoaştere a faptului că tot ceea ce este bun în ea se datorează voinţei şi graţiei lui Allah. (83) Recunoaştere a faptului că tot ceea ce ai realizat s‑a făcut cu ajutorul lui Allah.
التفاسير العربية:
فَعَسَىٰ رَبِّيٓ أَن يُؤۡتِيَنِ خَيۡرٗا مِّن جَنَّتِكَ وَيُرۡسِلَ عَلَيۡهَا حُسۡبَانٗا مِّنَ ٱلسَّمَآءِ فَتُصۡبِحَ صَعِيدٗا زَلَقًا
40. S‑ar putea întâmpla ca Domnul meu să‑mi dea ceva mai bun decât grădina ta şi să trimită asupra ei nenorocire din cer, încât să devină un pământ lunecos(84),
(84) Nisip sau pământ arid pe care alunecă piciorul.
التفاسير العربية:
أَوۡ يُصۡبِحَ مَآؤُهَا غَوۡرٗا فَلَن تَسۡتَطِيعَ لَهُۥ طَلَبٗا
(85) Să nu mai ajungi la ea săpând sau în alt fel.
التفاسير العربية:
وَأُحِيطَ بِثَمَرِهِۦ فَأَصۡبَحَ يُقَلِّبُ كَفَّيۡهِ عَلَىٰ مَآ أَنفَقَ فِيهَا وَهِيَ خَاوِيَةٌ عَلَىٰ عُرُوشِهَا وَيَقُولُ يَٰلَيۡتَنِي لَمۡ أُشۡرِكۡ بِرَبِّيٓ أَحَدٗا
42. Şi roadele lui au fost înconjurate [de mânia lui Allah](86), iar el a rămas frângându‑şi mâinile(87) pentru ceea ce cheltuise pentru ea şi [via] era distrusă cu totul pe proptelele ei. Şi atunci a zis el: „Ce bine ar fi fost dacă eu nu‑I făceam Domnului meu nici un asociat!”
(86) Distruse, încât n‑a mai rămas nimic din ele. (87) Metaforă pentru regret şi mâhnire.
التفاسير العربية:
هُنَالِكَ ٱلۡوَلَٰيَةُ لِلَّهِ ٱلۡحَقِّۚ هُوَ خَيۡرٞ ثَوَابٗا وَخَيۡرٌ عُقۡبٗا
44. Acolo(89) ocrotirea vine numai de la Allah, [Ocrotitorul] Adevărat. El dă cea mai bună răsplată şi urmarea cea mai bună(90).
(89) În locul acela, adică locul nenorocirilor şi încercărilor. (90) Celor care Îl sprijină.
التفاسير العربية:
وَٱضۡرِبۡ لَهُم مَّثَلَ ٱلۡحَيَوٰةِ ٱلدُّنۡيَا كَمَآءٍ أَنزَلۡنَٰهُ مِنَ ٱلسَّمَآءِ فَٱخۡتَلَطَ بِهِۦ نَبَاتُ ٱلۡأَرۡضِ فَأَصۡبَحَ هَشِيمٗا تَذۡرُوهُ ٱلرِّيَٰحُۗ وَكَانَ ٱللَّهُ عَلَىٰ كُلِّ شَيۡءٖ مُّقۡتَدِرًا
45. Şi dă‑le lor pilda vieţii lumeşti(91). Ea este asemenea apei pe care Noi o trimitem din cer şi se amestecă plantele pământului cu ea, apoi se transformă ele în fân uscat pe care‑l împrăştie vântul. Iar Allah este cu putere asupra tuturor lucrurilor.(92)
(91) A repeziciunii cu care ea trece. (92) El le creează şi le face să piară. Pilda vieţii lumeşti se referă la caracterul ei trecător. Ea este ca apa care pogoară din cer şi dă viaţă pământului, făcându‑l să se umple de plante şi de flori, pentru ca apoi să se usuce şi să se transforme în nişte tulpini uscate pe care le împrăştie vânturile.
التفاسير العربية:
ٱلۡمَالُ وَٱلۡبَنُونَ زِينَةُ ٱلۡحَيَوٰةِ ٱلدُّنۡيَاۖ وَٱلۡبَٰقِيَٰتُ ٱلصَّٰلِحَٰتُ خَيۡرٌ عِندَ رَبِّكَ ثَوَابٗا وَخَيۡرٌ أَمَلٗا
46. Averea şi copiii sunt podoaba vieţii celei lumeşti, însă [lucrurile] care rămân sunt faptele bune ce vor avea la Domnul tău mai bună răsplată şi mai dătătoare de nădejde vor fi ele.
التفاسير العربية:
وَيَوۡمَ نُسَيِّرُ ٱلۡجِبَالَ وَتَرَى ٱلۡأَرۡضَ بَارِزَةٗ وَحَشَرۡنَٰهُمۡ فَلَمۡ نُغَادِرۡ مِنۡهُمۡ أَحَدٗا
47. Şi într‑o zi vom face Noi să plece munţii din loc(93) şi vei vedea pământul neted(94) şi‑i vom aduna pe toţi(95), fără să lăsăm pe nici unul dintre ei.
(93) Îi vom urni din locurile lor şi‑i vom preschimba în pulbere. (94) Fără nici un fel de construcţii, pomi sau obstacole pe el. (95) Pentru judecată.
التفاسير العربية:
وَعُرِضُواْ عَلَىٰ رَبِّكَ صَفّٗا لَّقَدۡ جِئۡتُمُونَا كَمَا خَلَقۡنَٰكُمۡ أَوَّلَ مَرَّةِۭۚ بَلۡ زَعَمۡتُمۡ أَلَّن نَّجۡعَلَ لَكُم مَّوۡعِدٗا
48. Şi ei vor fi aşezaţi dinaintea Domnului tău în rând. „Iată că aţi venit la Noi precum v‑am creat pe voi dintru întâi(96), cu toate că aţi pretins(97) că Noi nu vom împlini făgăduinţa Noastră!”(98)
(96) Adică fără avere şi fără copii. (97) Aţi tăgăduit că vă vom învia. (98) Termenul pentru înfăptuirea promisiunii de a vă învia, judeca şi răsplăti.
التفاسير العربية:
وَوُضِعَ ٱلۡكِتَٰبُ فَتَرَى ٱلۡمُجۡرِمِينَ مُشۡفِقِينَ مِمَّا فِيهِ وَيَقُولُونَ يَٰوَيۡلَتَنَا مَالِ هَٰذَا ٱلۡكِتَٰبِ لَا يُغَادِرُ صَغِيرَةٗ وَلَا كَبِيرَةً إِلَّآ أَحۡصَىٰهَاۚ وَوَجَدُواْ مَا عَمِلُواْ حَاضِرٗاۗ وَلَا يَظۡلِمُ رَبُّكَ أَحَدٗا
49. Şi cartea [fiecăruia] va fi pusă dinaintea [lui cu faptele sale]! Îi vei vedea pe păcătoşi înfricoşaţi de ceea ce se află în ea(99). Şi vor grăi ei: „Vai nouă! Ce‑i cu această carte care nu a lăsat nimic nepomenit, nici cel mai mic, nici cel mai mare păcat?!” Şi ei vor afla dinaintea lor(100) tot ceea ce au săvârşit şi nu‑l va nedreptăţi Domnul tău pe nici unul(101)!
(99) De faptele rele înscrise în ea. (100) Scris în filele ei tot ceea ce au săvârşit. (101) Înscriind ceea ce nu a săvârşit sau sporindu‑i pedeapsa.
التفاسير العربية:
وَإِذۡ قُلۡنَا لِلۡمَلَٰٓئِكَةِ ٱسۡجُدُواْ لِأٓدَمَ فَسَجَدُوٓاْ إِلَّآ إِبۡلِيسَ كَانَ مِنَ ٱلۡجِنِّ فَفَسَقَ عَنۡ أَمۡرِ رَبِّهِۦٓۗ أَفَتَتَّخِذُونَهُۥ وَذُرِّيَّتَهُۥٓ أَوۡلِيَآءَ مِن دُونِي وَهُمۡ لَكُمۡ عَدُوُّۢۚ بِئۡسَ لِلظَّٰلِمِينَ بَدَلٗا
50. Şi când Noi le‑am spus îngerilor: „Prosternaţi‑vă dinaintea lui Adam!”, s‑au prosternat ei, afară de Iblis care era dintre djinni şi nu s‑a supus poruncii Domnului său. Îi luaţi voi pe el şi pe urmaşii lui drept ocrotitori în locul Meu, când ei vă sunt vouă duşmani? Acesta este rău schimb pentru nelegiuiţi!(102)
(102) Schimbarea lui Allah cu Iblis.
التفاسير العربية:
۞ مَّآ أَشۡهَدتُّهُمۡ خَلۡقَ ٱلسَّمَٰوَٰتِ وَٱلۡأَرۡضِ وَلَا خَلۡقَ أَنفُسِهِمۡ وَمَا كُنتُ مُتَّخِذَ ٱلۡمُضِلِّينَ عَضُدٗا
51. Eu nu i‑am luat ca martori(103) la crearea cerurilor şi a pământului şi nici la crearea lor înşişi, căci eu nu i‑am luat pe cei care amăgesc la rătăcire ca ajutor!(104)
(103) Pe Iblis şi pe urmaşii săi. (104) Şi dacă Eu nu i‑am luat ca ajutoare la creaţie, cum de îi luaţi voi ca asociaţi pentru a‑i adora?
التفاسير العربية:
وَيَوۡمَ يَقُولُ نَادُواْ شُرَكَآءِيَ ٱلَّذِينَ زَعَمۡتُمۡ فَدَعَوۡهُمۡ فَلَمۡ يَسۡتَجِيبُواْ لَهُمۡ وَجَعَلۡنَا بَيۡنَهُم مَّوۡبِقٗا
52. Şi într‑o zi va zice El(105): „Chemaţi‑i voi pe aceia care aţi pretins că sunt asociaţii Mei!(106)” Şi‑i vor chema, însă ei nu le vor răspunde şi vom pune între ei(107) un loc de pierzare(108).
(105) Allah Preaînaltul. (106) Ca să vă ajute, să vă salveze din situaţia în care sunteţi. (107) Între idoli şi adoratorii lor. (108) Loc de pieire, adică Infernul.
التفاسير العربية:
وَرَءَا ٱلۡمُجۡرِمُونَ ٱلنَّارَ فَظَنُّوٓاْ أَنَّهُم مُّوَاقِعُوهَا وَلَمۡ يَجِدُواْ عَنۡهَا مَصۡرِفٗا
(109) Adică Infernul.
التفاسير العربية:
وَلَقَدۡ صَرَّفۡنَا فِي هَٰذَا ٱلۡقُرۡءَانِ لِلنَّاسِ مِن كُلِّ مَثَلٖۚ وَكَانَ ٱلۡإِنسَٰنُ أَكۡثَرَ شَيۡءٖ جَدَلٗا
54. Noi tâlcuim în acest Coran tot felul de pilde pentru oameni, însă omul este cel mai certăreţ(110) [dintre toate fiinţele].
(110) Împotriva Adevărului, folosindu‑se de minciună.
التفاسير العربية:
وَمَا مَنَعَ ٱلنَّاسَ أَن يُؤۡمِنُوٓاْ إِذۡ جَآءَهُمُ ٱلۡهُدَىٰ وَيَسۡتَغۡفِرُواْ رَبَّهُمۡ إِلَّآ أَن تَأۡتِيَهُمۡ سُنَّةُ ٱلۡأَوَّلِينَ أَوۡ يَأۡتِيَهُمُ ٱلۡعَذَابُ قُبُلٗا
55. Şi ce altceva îi împiedică pe oameni(111) s ă c readă(112), după ce le‑a venit călăuzirea(113), şi să ceară iertare Domnului lor(114), decât că ei vor afla soarta înaintaşilor(115) sau să se afle faţă în faţă cu chinul(116)?
(111) Adică pe politeiştii de la Mekka şi pe toţi aceia care semănau cu ei. (112) În Allah Preaînaltul şi să renunţe la idolatrie. (113) Coranul şi Adevărul limpede sau Profetul. (114) Pentru păcatele anterioare. (115) Adică neamurile anterioare care nu au crezut şi care au fost nimicite. (116) Pedeapsa din Ziua de Apoi.
التفاسير العربية:
وَمَا نُرۡسِلُ ٱلۡمُرۡسَلِينَ إِلَّا مُبَشِّرِينَ وَمُنذِرِينَۚ وَيُجَٰدِلُ ٱلَّذِينَ كَفَرُواْ بِٱلۡبَٰطِلِ لِيُدۡحِضُواْ بِهِ ٱلۡحَقَّۖ وَٱتَّخَذُوٓاْ ءَايَٰتِي وَمَآ أُنذِرُواْ هُزُوٗا
56. Iar Noi nu trimitem profeţi decât ca vestitori de bine şi ca prevenitori,(117) însă cei care nu cred, se ceartă, [venind cu temeiuri deşarte(118), încercând] să tăgăduiască Adevărul, şi iau în derâdere semnele Mele şi cele cu care au fost preveniţi.(119)
(117) Nu‑i trimitem înainte de pogorârea pedepsei decât pentru a le anunţa veşti bune celor care cred şi pentru a‑i avertiza pe cei care nu cred. (118) Cum ar fi cererea de a face minuni. (119) Au luat în derâdere semnele lui Allah în legătură cu pedeapsa.
التفاسير العربية:
وَمَنۡ أَظۡلَمُ مِمَّن ذُكِّرَ بِـَٔايَٰتِ رَبِّهِۦ فَأَعۡرَضَ عَنۡهَا وَنَسِيَ مَا قَدَّمَتۡ يَدَاهُۚ إِنَّا جَعَلۡنَا عَلَىٰ قُلُوبِهِمۡ أَكِنَّةً أَن يَفۡقَهُوهُ وَفِيٓ ءَاذَانِهِمۡ وَقۡرٗاۖ وَإِن تَدۡعُهُمۡ إِلَى ٱلۡهُدَىٰ فَلَن يَهۡتَدُوٓاْ إِذًا أَبَدٗا
57. Şi cine este mai nelegiuit decât acela căruia i s‑au vestit semnele Domnului său, însă el le întoarce spatele şi uită ce au săvârşit mâinile lui mai înainte? Noi am pus peste inimile lor acoperăminte, ca să nu‑l înţeleagă şi în urechile lor o greutate(120). Chiar dacă tu îi vei chema spre calea cea bună, ei nu vor putea – aşadar – să fie niciodată bine călăuziţi!
(120) Poate fi înţeleasă şi surzenia.
التفاسير العربية:
وَرَبُّكَ ٱلۡغَفُورُ ذُو ٱلرَّحۡمَةِۖ لَوۡ يُؤَاخِذُهُم بِمَا كَسَبُواْ لَعَجَّلَ لَهُمُ ٱلۡعَذَابَۚ بَل لَّهُم مَّوۡعِدٞ لَّن يَجِدُواْ مِن دُونِهِۦ مَوۡئِلٗا
58. Domnul tău este Iertător [Al‑Ghafur] şi Dătător de Îndurare. De ar voi El să‑i piardă pentru ceea ce ei au agonisit(121), le‑ar grăbi lor osânda, însă ei au un soroc(122) şi nu vor afla adăpost(123) de el.
(121) Păcatele săvârşite. (122) Ziua Învierii. (123) Scăpare, salvare.
التفاسير العربية:
وَإِذۡ قَالَ مُوسَىٰ لِفَتَىٰهُ لَآ أَبۡرَحُ حَتَّىٰٓ أَبۡلُغَ مَجۡمَعَ ٱلۡبَحۡرَيۡنِ أَوۡ أَمۡضِيَ حُقُبٗا
60. [Adu‑ţi aminte] când Moise i‑a zis slujitorului său: „Nu mă voi opri până ce nu vom ajunge la întâlnirea celor două mări,(125) chiar dacă voi umbla ani îndelungaţi!”
(125) Locul unde se întâlnesc cele două mări şi unde îl voi găsi pe Al‑Khidr. Prin cele două mări se poate înţelege, golfurile Al‑Aqaba şi Suez, între care se întinde Peninsula Sinai, în care Moise şi israeliţii au petrecut mulţi ani în peregrinările lor.
التفاسير العربية:
فَلَمَّا جَاوَزَا قَالَ لِفَتَىٰهُ ءَاتِنَا غَدَآءَنَا لَقَدۡ لَقِينَا مِن سَفَرِنَا هَٰذَا نَصَبٗا
62. Şi când au trecut ei [de locul acela](127), i‑a zis slujitorului său: „Adu‑ne mâncarea, căci ne‑a ajuns oboseala din pricina mersului nostru!”
(127) Adică de locul unde au uitat peştele.
التفاسير العربية:
قَالَ أَرَءَيۡتَ إِذۡ أَوَيۡنَآ إِلَى ٱلصَّخۡرَةِ فَإِنِّي نَسِيتُ ٱلۡحُوتَ وَمَآ أَنسَىٰنِيهُ إِلَّا ٱلشَّيۡطَٰنُ أَنۡ أَذۡكُرَهُۥۚ وَٱتَّخَذَ سَبِيلَهُۥ فِي ٱلۡبَحۡرِ عَجَبٗا
63. I‑a răspuns: „Vezi tu, când ne‑am adăpostit lângă stâncă, eu am uitat peştele. Şi nu m‑a făcut să uit şi să nu‑ţi mai pomenesc de el decât numai Şeitan, iar el a apucat drumul spre mare, într‑un mod ciudat!”(128)
(128) Pe canalul acela acoperit, de forma unui tunel fără nici o ieşire la suprafaţa pământului.
التفاسير العربية:
قَالَ ذَٰلِكَ مَا كُنَّا نَبۡغِۚ فَٱرۡتَدَّا عَلَىٰٓ ءَاثَارِهِمَا قَصَصٗا
(129) Moise. (130) Locul în care peştele a fugit prin canal spre mare. (131) Locul în care trebuie să ne întâlnim cu Al‑Khidr [omul evlavios].
التفاسير العربية:
فَوَجَدَا عَبۡدٗا مِّنۡ عِبَادِنَآ ءَاتَيۡنَٰهُ رَحۡمَةٗ مِّنۡ عِندِنَا وَعَلَّمۡنَٰهُ مِن لَّدُنَّا عِلۡمٗا
65. Şi au găsit ei un rob(132) dintre robii Noştri, căruia Noi i‑am dăruit îndurare(133), din partea Noastră, şi l‑am învăţat ştiinţă de la Noi.
(132) Numele lui nu este menţionat în Coran, dar tradiţia islamică îl numeşte Al‑Khidr. (133) Profeţie.
التفاسير العربية:
قَالَ إِنَّكَ لَن تَسۡتَطِيعَ مَعِيَ صَبۡرٗا
(134) Al‑Khidr.
التفاسير العربية:
وَكَيۡفَ تَصۡبِرُ عَلَىٰ مَا لَمۡ تُحِطۡ بِهِۦ خُبۡرٗا
(135) Lucrurile respingătoare pentru aspectul lor aparent, dar al căror tâlc ascuns nu‑ţi este cunoscut.
التفاسير العربية:
فَٱنطَلَقَا حَتَّىٰٓ إِذَا رَكِبَا فِي ٱلسَّفِينَةِ خَرَقَهَاۖ قَالَ أَخَرَقۡتَهَا لِتُغۡرِقَ أَهۡلَهَا لَقَدۡ جِئۡتَ شَيۡـًٔا إِمۡرٗا
71. Şi au purces la drum amândoi(138). Dar când au urcat pe o corabie, a găurit‑o el şi atunci i‑a zis [Moise]: „Ai găurit‑o pentru ca să‑i îneci pe oamenii de pe ea? Tu ai săvârşit un lucru foarte rău!”
(138) Pe malul mării, căutând o corabie.
التفاسير العربية:
قَالَ أَلَمۡ أَقُلۡ إِنَّكَ لَن تَسۡتَطِيعَ مَعِيَ صَبۡرٗا
(139) Al‑Khidr.
التفاسير العربية:
قَالَ لَا تُؤَاخِذۡنِي بِمَا نَسِيتُ وَلَا تُرۡهِقۡنِي مِنۡ أَمۡرِي عُسۡرٗا
73. A zis(140): „Nu mă dojeni pentru ceea ce am uitat(141) şi nu mă împovăra cu prea mare greutate pentru treaba [asta a] mea!(142)”
(140) Moise. (141) Pentru că am uitat condiţia pusă. (142) Nu face prea dificilă însoţirea ta de către mine!
التفاسير العربية:
فَٱنطَلَقَا حَتَّىٰٓ إِذَا لَقِيَا غُلَٰمٗا فَقَتَلَهُۥ قَالَ أَقَتَلۡتَ نَفۡسٗا زَكِيَّةَۢ بِغَيۡرِ نَفۡسٖ لَّقَدۡ جِئۡتَ شَيۡـٔٗا نُّكۡرٗا
74. Şi au pornit ei doi mai departe şi au mers(143) până ce s‑au întâlnit cu un fecior, pe care el l‑a ucis. I‑a zis atunci [Moise]: „Ai ucis un suflet nevinovat, ce nu a luat nici un suflet!(144) Ai săvârşit un lucru îngrozitor!”
(143) După ce au ieşit din corabie pe uscat. (144) Ai ucis pe cineva care nu a ucis ca să fie ucis.
التفاسير العربية:
۞ قَالَ أَلَمۡ أَقُل لَّكَ إِنَّكَ لَن تَسۡتَطِيعَ مَعِيَ صَبۡرٗا
(145) Al‑Khidr.
التفاسير العربية:
فَٱنطَلَقَا حَتَّىٰٓ إِذَآ أَتَيَآ أَهۡلَ قَرۡيَةٍ ٱسۡتَطۡعَمَآ أَهۡلَهَا فَأَبَوۡاْ أَن يُضَيِّفُوهُمَا فَوَجَدَا فِيهَا جِدَارٗا يُرِيدُ أَن يَنقَضَّ فَأَقَامَهُۥۖ قَالَ لَوۡ شِئۡتَ لَتَّخَذۡتَ عَلَيۡهِ أَجۡرٗا
77. Şi au pornit mai departe până ce au ajuns la neamul unei cetăţi, de la care au cerut mâncare, însă aceştia nu au voit să‑i ospăteze. Şi au găsit în ea un perete ce stătea să se prăbuşească, iar el l‑a îndreptat. Şi [atunci] i‑a zis [Moise]: „Dacă ai fi voit, ai fi obţinut o plată pentru aceasta!”(147)
(147) L‑a mustrat că nu a cerut o plată de care aveau mare nevoie.
التفاسير العربية:
أَمَّا ٱلسَّفِينَةُ فَكَانَتۡ لِمَسَٰكِينَ يَعۡمَلُونَ فِي ٱلۡبَحۡرِ فَأَرَدتُّ أَنۡ أَعِيبَهَا وَكَانَ وَرَآءَهُم مَّلِكٞ يَأۡخُذُ كُلَّ سَفِينَةٍ غَصۡبٗا
79. În ce priveşte corabia(149), ea era a unor sărmani care lucrau pe mare şi eu am voit să o stric, pentru că venea din urma lor un rege care lua toate corăbiile, cu forţa.(150)
(149) Pe care am găurit‑o. (150) În ceea ce priveşte corabia, aceasta aparţinea unor oameni sărmani care lucrau pe mare. Şi era un rege care lua cu forţa toate corăbiile, fără să dea nimic în schimbul lor. Eu am stricat‑o pentru ca regele să nu o ia când o s‑o vadă, deoarece ea devenea astfel improprie pentru navigaţie.
التفاسير العربية:
وَأَمَّا ٱلۡجِدَارُ فَكَانَ لِغُلَٰمَيۡنِ يَتِيمَيۡنِ فِي ٱلۡمَدِينَةِ وَكَانَ تَحۡتَهُۥ كَنزٞ لَّهُمَا وَكَانَ أَبُوهُمَا صَٰلِحٗا فَأَرَادَ رَبُّكَ أَن يَبۡلُغَآ أَشُدَّهُمَا وَيَسۡتَخۡرِجَا كَنزَهُمَا رَحۡمَةٗ مِّن رَّبِّكَۚ وَمَا فَعَلۡتُهُۥ عَنۡ أَمۡرِيۚ ذَٰلِكَ تَأۡوِيلُ مَا لَمۡ تَسۡطِع عَّلَيۡهِ صَبۡرٗا
82. În ce priveşte peretele, el aparţinea la doi copii orfani din acest oraş, iar sub el se afla o comoară pentru ei. Tatăl lor a fost un om cuvios şi Domnul tău a voit ca atunci când ei vor ajunge la vârsta bărbăţiei să‑şi scoată comoara lor [ei înşişi](153), ca milă de la Domnul tău. Şi nu am făcut‑o după socotinţa mea!(154) Aceasta este tâlcuirea celor pentru care nu ai putut să fii cu răbdare!”
(153) Pentru a dispune de ea cu înţelepciune. (154) Nu am procedat după bunul meu plac, ci am împlinit porunca lui Allah Preaînaltul.
التفاسير العربية:
وَيَسۡـَٔلُونَكَ عَن ذِي ٱلۡقَرۡنَيۡنِۖ قُلۡ سَأَتۡلُواْ عَلَيۡكُم مِّنۡهُ ذِكۡرًا
(155) „Cel cu două coarne”, poreclă, fiind o metaforă pentru putere şi dominaţie. El a fost un rege pe care Allah l‑a dăruit cu putere pe pământ şi l‑a înzestrat cu capacitatea de a supune unele forţe ale Universului. (156) O, Muhammed!
التفاسير العربية:
حَتَّىٰٓ إِذَا بَلَغَ مَغۡرِبَ ٱلشَّمۡسِ وَجَدَهَا تَغۡرُبُ فِي عَيۡنٍ حَمِئَةٖ وَوَجَدَ عِندَهَا قَوۡمٗاۖ قُلۡنَا يَٰذَا ٱلۡقَرۡنَيۡنِ إِمَّآ أَن تُعَذِّبَ وَإِمَّآ أَن تَتَّخِذَ فِيهِمۡ حُسۡنٗا
86. Şi când a ajuns la locul unde apune soarele,(157) a aflat că el apune într‑un izvor noroios şi a găsit lângă el un neam. Şi Noi i‑am zis: „O, Dhu‑l‑Qarnayn! Fie că îi chinuieşti(158), fie că te vei arăta binevoitor faţă de ei!(159)”
(157) Locul cel mai îndepărtat dinspre apus cunoscut de ei, pe care nu au ajuns să‑l depăşească. (158) Ucigându‑i. (159) Iertându‑i.
التفاسير العربية:
وَأَمَّا مَنۡ ءَامَنَ وَعَمِلَ صَٰلِحٗا فَلَهُۥ جَزَآءً ٱلۡحُسۡنَىٰۖ وَسَنَقُولُ لَهُۥ مِنۡ أَمۡرِنَا يُسۡرٗا
88. Însă acela care crede şi săvârşeşte bine va avea parte(160) de cea mai frumoasă răsplată şi lui îi vom da porunci uşoare”.
(160) Atât în această lume cât şi în Lumea de Apoi.
التفاسير العربية:
حَتَّىٰٓ إِذَا بَلَغَ مَطۡلِعَ ٱلشَّمۡسِ وَجَدَهَا تَطۡلُعُ عَلَىٰ قَوۡمٖ لَّمۡ نَجۡعَل لَّهُم مِّن دُونِهَا سِتۡرٗا
90. Şi când a ajuns la locul unde răsare soarele, a aflat că el răsare peste un neam [de oameni] căruia Noi nu le‑am dat nici un acoperământ [cu care să se apere] de el.
التفاسير العربية:
كَذَٰلِكَۖ وَقَدۡ أَحَطۡنَا بِمَا لَدَيۡهِ خُبۡرٗا
(161) Noi ştiam totul despre ei.
التفاسير العربية:
حَتَّىٰٓ إِذَا بَلَغَ بَيۡنَ ٱلسَّدَّيۡنِ وَجَدَ مِن دُونِهِمَا قَوۡمٗا لَّا يَكَادُونَ يَفۡقَهُونَ قَوۡلٗا
93. Şi când a ajuns între cei doi munţi, a găsit dincolo de ei un neam care nu pricepeau aproape nici o vorbă(162)
(162) Care vorbeau – probabil – o limbă ciudată, necunoscută.
التفاسير العربية:
قَالُواْ يَٰذَا ٱلۡقَرۡنَيۡنِ إِنَّ يَأۡجُوجَ وَمَأۡجُوجَ مُفۡسِدُونَ فِي ٱلۡأَرۡضِ فَهَلۡ نَجۡعَلُ لَكَ خَرۡجًا عَلَىٰٓ أَن تَجۡعَلَ بَيۡنَنَا وَبَيۡنَهُمۡ سَدّٗا
94. Şi au zis ei: „O, Dhu‑l‑Qarnayn! Yagog şi Magog(163) fac stricăciune în ţară! Putem noi să‑ţi dăm ţie un tribut pentru ca tu să ridici o stavilă între noi şi între ei?”
(163) Numele a două neamuri.
التفاسير العربية:
قَالَ مَا مَكَّنِّي فِيهِ رَبِّي خَيۡرٞ فَأَعِينُونِي بِقُوَّةٍ أَجۡعَلۡ بَيۡنَكُمۡ وَبَيۡنَهُمۡ رَدۡمًا
95. A zis el(164): „Cele cu care m‑a înzestrat Domnul meu sunt mai bune [decât tributul vostru]! Aşadar, ajutaţi‑mă cu puterea [voastră](165) şi eu voi înălţa o stavilă între voi şi între ei!
(164) Dhu‑l‑Qarnayn. (165) Cu muncitori, meseriaşi şi unelte.
التفاسير العربية:
ءَاتُونِي زُبَرَ ٱلۡحَدِيدِۖ حَتَّىٰٓ إِذَا سَاوَىٰ بَيۡنَ ٱلصَّدَفَيۡنِ قَالَ ٱنفُخُواْۖ حَتَّىٰٓ إِذَا جَعَلَهُۥ نَارٗا قَالَ ءَاتُونِيٓ أُفۡرِغۡ عَلَيۡهِ قِطۡرٗا
96. Numai aduceţi‑mi mie bucăţi de fier!” Apoi, când a umplut deschizătura dintre cei doi munţi, a zis: „Suflaţi!(166)” Apoi, când s‑a făcut văpaie, a zis: „Aduceţi‑mi să torn peste el aramă topită!”(167)
(166) Pentru a se aprinde focul. (167) Pentru a se suda cu fierul şi a se consolida construcţia.
التفاسير العربية:
فَمَا ٱسۡطَٰعُوٓاْ أَن يَظۡهَرُوهُ وَمَا ٱسۡتَطَٰعُواْ لَهُۥ نَقۡبٗا
(168) Neamul Yagog şi Magog. (169) Din cauza înălţimii şi a netezimii lui.
التفاسير العربية:
قَالَ هَٰذَا رَحۡمَةٞ مِّن رَّبِّيۖ فَإِذَا جَآءَ وَعۡدُ رَبِّي جَعَلَهُۥ دَكَّآءَۖ وَكَانَ وَعۡدُ رَبِّي حَقّٗا
98. [Apoi] a zis(170): „Aceasta(171) este îndurare de la Domnul meu! Însă când va veni făgăduinţa Domnului meu(172), îl va face pe el una cu pământul, iar făgăduinţa Domnului meu este adevărată!”
(170) Dhu‑l‑Qarnayn. (171) Acest baraj. (172) În legătură cu ieşirea neamurilor Yagog şi Magog, care se va întâmpla cu puţin timp înainte de Ziua Judecăţii de Apoi.
التفاسير العربية:
وَعَرَضۡنَا جَهَنَّمَ يَوۡمَئِذٖ لِّلۡكَٰفِرِينَ عَرۡضًا
التفاسير العربية:
أَفَحَسِبَ ٱلَّذِينَ كَفَرُوٓاْ أَن يَتَّخِذُواْ عِبَادِي مِن دُونِيٓ أَوۡلِيَآءَۚ إِنَّآ أَعۡتَدۡنَا جَهَنَّمَ لِلۡكَٰفِرِينَ نُزُلٗا
102. Oare îşi închipuie cei care nu cred că‑i vor putea lua pe robii Mei ca ocrotitori în locul Meu? Noi am pregătit Gheena ca sălaş pentru necredincioşi!
التفاسير العربية:
ٱلَّذِينَ ضَلَّ سَعۡيُهُمۡ فِي ٱلۡحَيَوٰةِ ٱلدُّنۡيَا وَهُمۡ يَحۡسَبُونَ أَنَّهُمۡ يُحۡسِنُونَ صُنۡعًا
التفاسير العربية:
أُوْلَٰٓئِكَ ٱلَّذِينَ كَفَرُواْ بِـَٔايَٰتِ رَبِّهِمۡ وَلِقَآئِهِۦ فَحَبِطَتۡ أَعۡمَٰلُهُمۡ فَلَا نُقِيمُ لَهُمۡ يَوۡمَ ٱلۡقِيَٰمَةِ وَزۡنٗا
105. Aceia care au tăgăduit semnele Domnului lor şi întâlnirea cu El şi în deşert au fost faptele lor(174)! Şi nu le vom da lor în Ziua Învierii nici o greutate!(175)”
(174) Din pricina necredinţei lor. (175) Nu se vor bucura de nici o consideraţie.
التفاسير العربية:
إِنَّ ٱلَّذِينَ ءَامَنُواْ وَعَمِلُواْ ٱلصَّٰلِحَٰتِ كَانَتۡ لَهُمۡ جَنَّٰتُ ٱلۡفِرۡدَوۡسِ نُزُلًا
(176) În limba arabă are sensul de Paradis, sau – ca în acest context – doar partea din mijloc, mai ridicată a Paradisului.
التفاسير العربية:
خَٰلِدِينَ فِيهَا لَا يَبۡغُونَ عَنۡهَا حِوَلٗا
التفاسير العربية:
قُل لَّوۡ كَانَ ٱلۡبَحۡرُ مِدَادٗا لِّكَلِمَٰتِ رَبِّي لَنَفِدَ ٱلۡبَحۡرُ قَبۡلَ أَن تَنفَدَ كَلِمَٰتُ رَبِّي وَلَوۡ جِئۡنَا بِمِثۡلِهِۦ مَدَدٗا
109. Spune(177): „Dacă marea ar fi cerneală pentru [scrierea] cuvintelor Domnului meu, marea s‑ar isprăvi înainte de a se isprăvi cuvintele Domnului meu, chiar dacă i‑am aduce spre ajutor o [altă mare] asemenea ei”.
(177) O, Muhammed!
التفاسير العربية:
قُلۡ إِنَّمَآ أَنَا۠ بَشَرٞ مِّثۡلُكُمۡ يُوحَىٰٓ إِلَيَّ أَنَّمَآ إِلَٰهُكُمۡ إِلَٰهٞ وَٰحِدٞۖ فَمَن كَانَ يَرۡجُواْ لِقَآءَ رَبِّهِۦ فَلۡيَعۡمَلۡ عَمَلٗا صَٰلِحٗا وَلَا يُشۡرِكۡ بِعِبَادَةِ رَبِّهِۦٓ أَحَدَۢا
110. Spune(178): „Ci eu sunt doar un om, ca şi voi! Şi mi s‑a revelat mie că Domnul vostru este un Domn Unic! Acela care nădăjduieşte să‑L întâlnească pe Domnul său să săvârşească fapte bune(179) şi să nu asocieze pe nimeni altcineva la adorarea Domnului său!”
(178) O, Muhammed, oamenilor Scripturii şi idolatrilor! (179) Conforme cu orânduiala lui Allah.
التفاسير العربية:
ترجمة معاني سورة: الكهف
ترجمة معاني القرآن الكريم - الترجمة الرومانية - فهرس التراجم
ترجمة معاني القرآن الكريم إلى اللغة الرومانية، نشرتها الرابطة الإسلامية والثقافية في رومانيا. عام 2010 م.