ترجمة معاني سورة النمل - الترجمة الرومانية - موسوعة القرآن الكريم

سورة النمل - AN-NAML

آية: 1

طسٓۚ تِلۡكَ ءَايَٰتُ ٱلۡقُرۡءَانِ وَكِتَابٖ مُّبِينٍ

1. Ta’, Sin.(2) Acestea sunt versetele Coranului, ale unei Cărţi limpezi –

(2) Vezi 2:1.

آية: 2

هُدٗى وَبُشۡرَىٰ لِلۡمُؤۡمِنِينَ

2. O călăuză şi o bunăvestire pentru dreptcredincioşii

آية: 3

ٱلَّذِينَ يُقِيمُونَ ٱلصَّلَوٰةَ وَيُؤۡتُونَ ٱلزَّكَوٰةَ وَهُم بِٱلۡأٓخِرَةِ هُمۡ يُوقِنُونَ

3. Care împlinesc Rugăciunea [As‑Salat], achită Dania [Az‑Zakat] şi cred cu tărie în Lumea de Apoi.

آية: 4

إِنَّ ٱلَّذِينَ لَا يُؤۡمِنُونَ بِٱلۡأٓخِرَةِ زَيَّنَّا لَهُمۡ أَعۡمَٰلَهُمۡ فَهُمۡ يَعۡمَهُونَ

4. Acelora care nu cred în Lumea de Apoi Noi le‑am înfrumuseţat faptele, iar ei sunt în cumplită rătăcire.

آية: 5

أُوْلَٰٓئِكَ ٱلَّذِينَ لَهُمۡ سُوٓءُ ٱلۡعَذَابِ وَهُمۡ فِي ٱلۡأٓخِرَةِ هُمُ ٱلۡأَخۡسَرُونَ

5. Aceştia sunt cei care vor avea parte de rea osândă, iar în Lumea de Apoi ei sunt cei care vor pierde cel mai mult(3).

(3) Izbăvirea şi răsplata lui Allah.

آية: 6

وَإِنَّكَ لَتُلَقَّى ٱلۡقُرۡءَانَ مِن لَّدُنۡ حَكِيمٍ عَلِيمٍ

6. Tu primeşti Coranul de la un Înţelept, de la un Învăţat Bineştiutor.

آية: 7

إِذۡ قَالَ مُوسَىٰ لِأَهۡلِهِۦٓ إِنِّيٓ ءَانَسۡتُ نَارٗا سَـَٔاتِيكُم مِّنۡهَا بِخَبَرٍ أَوۡ ءَاتِيكُم بِشِهَابٖ قَبَسٖ لَّعَلَّكُمۡ تَصۡطَلُونَ

7. [Adu‑ţi aminte] când a zis Moise familiei sale(4): „Eu zăresc un foc. Vă voi aduce o veste de la el(5) sau vă voi aduce un tăciune aprins, pentru ca voi să vă încălziţi”.

(4) Când se întorcea de la Madyan în Egipt şi a rătăcit drumul.
(5) Despre drum.

آية: 8

فَلَمَّا جَآءَهَا نُودِيَ أَنۢ بُورِكَ مَن فِي ٱلنَّارِ وَمَنۡ حَوۡلَهَا وَسُبۡحَٰنَ ٱللَّهِ رَبِّ ٱلۡعَٰلَمِينَ

8. Şi când a venit la el, i s‑a zis lui: „Binecuvântat este Cel ce e în foc(6) şi cel ce este în jurul lui! Mărire lui Allah, Stăpânul Lumilor!

(6) Focul era lumina lui Allah. După o altă interpretare ar fi fost binecuvântaţi Moise, care stătea lângă foc, şi îngerii, care stăteau în jurul lui.

آية: 9

يَٰمُوسَىٰٓ إِنَّهُۥٓ أَنَا ٱللَّهُ ٱلۡعَزِيزُ ٱلۡحَكِيمُ

9. O, Moise! Eu sunt Allah Cel Preaputernic [şi] Înţelept [Al‑’Aziz, Al‑Hakim]!

آية: 10

وَأَلۡقِ عَصَاكَۚ فَلَمَّا رَءَاهَا تَهۡتَزُّ كَأَنَّهَا جَآنّٞ وَلَّىٰ مُدۡبِرٗا وَلَمۡ يُعَقِّبۡۚ يَٰمُوسَىٰ لَا تَخَفۡ إِنِّي لَا يَخَافُ لَدَيَّ ٱلۡمُرۡسَلُونَ

10. Aruncă toiagul tău!“ Şi când l‑a văzut(7) mişcându‑se ca un şarpe, a apucat‑o la fugă, fără să se mai întoarcă. „O, Moise, nu te teme! Trimişii nu se tem la Mine!”

(7) Moise.

آية: 11

إِلَّا مَن ظَلَمَ ثُمَّ بَدَّلَ حُسۡنَۢا بَعۡدَ سُوٓءٖ فَإِنِّي غَفُورٞ رَّحِيمٞ

11. „Dar dacă cineva a fost nedrept, însă apoi a schimbat răul cu bine, Eu sunt Iertător, Îndurător [Ghafur, Rahim].

آية: 12

وَأَدۡخِلۡ يَدَكَ فِي جَيۡبِكَ تَخۡرُجۡ بَيۡضَآءَ مِنۡ غَيۡرِ سُوٓءٖۖ فِي تِسۡعِ ءَايَٰتٍ إِلَىٰ فِرۡعَوۡنَ وَقَوۡمِهِۦٓۚ إِنَّهُمۡ كَانُواْ قَوۡمٗا فَٰسِقِينَ

12. Vâră‑ţi mâna în deschizătura cămăşii tale! Ea va ieşi albă, fără nici un rău(8) – [una] din cele nouă minuni pentru Faraon şi neamul său,(9) fiindcă ei sunt într‑adevăr un neam de nelegiuiţi!”

(8) Fără să fie afectată de nici o boală.
(9) Cu care este trimis la Faraon şi la neamul său.

آية: 13

فَلَمَّا جَآءَتۡهُمۡ ءَايَٰتُنَا مُبۡصِرَةٗ قَالُواْ هَٰذَا سِحۡرٞ مُّبِينٞ

13. Şi când minunile Noastre li s‑au arătat lor limpezi, au zis ei: „Aceasta este fermecătură învederată!”

آية: 14

وَجَحَدُواْ بِهَا وَٱسۡتَيۡقَنَتۡهَآ أَنفُسُهُمۡ ظُلۡمٗا وَعُلُوّٗاۚ فَٱنظُرۡ كَيۡفَ كَانَ عَٰقِبَةُ ٱلۡمُفۡسِدِينَ

14. Şi le‑au tăgăduit ei, cu nedreptate şi îngâmfare, măcar că sufletele lor erau încredinţate de ele. Şi priveşte(10) care a fost sfârşitul celor care au semănat stricare!

(10) O, Muhammed!

آية: 15

وَلَقَدۡ ءَاتَيۡنَا دَاوُۥدَ وَسُلَيۡمَٰنَ عِلۡمٗاۖ وَقَالَا ٱلۡحَمۡدُ لِلَّهِ ٱلَّذِي فَضَّلَنَا عَلَىٰ كَثِيرٖ مِّنۡ عِبَادِهِ ٱلۡمُؤۡمِنِينَ

15. Noi le‑am dat lui David şi lui Solomon ştiinţă şi au zis ei: „Mărire lui Allah care ne‑a ales pe noi înaintea multora dintre robii Săi credincioşi!”

آية: 16

وَوَرِثَ سُلَيۡمَٰنُ دَاوُۥدَۖ وَقَالَ يَٰٓأَيُّهَا ٱلنَّاسُ عُلِّمۡنَا مَنطِقَ ٱلطَّيۡرِ وَأُوتِينَا مِن كُلِّ شَيۡءٍۖ إِنَّ هَٰذَا لَهُوَ ٱلۡفَضۡلُ ٱلۡمُبِينُ

16. Şi Solomon l‑a moştenit pe David(11) şi a zis: „O, voi oameni! Noi am fost învăţaţi graiul păsărilor şi ni s‑a dat nouă din toate lucrurile. Acesta este harul cel limpede!”

(11) În ceea ce priveşte ştiinţa şi înţelepciunea, profeţia şi împărăţia.

آية: 17

وَحُشِرَ لِسُلَيۡمَٰنَ جُنُودُهُۥ مِنَ ٱلۡجِنِّ وَٱلۡإِنسِ وَٱلطَّيۡرِ فَهُمۡ يُوزَعُونَ

17. Şi au fost adunate la Solomon oştile sale de djinni, de oameni şi de păsări şi au fost ele aranjate în cete.

آية: 18

حَتَّىٰٓ إِذَآ أَتَوۡاْ عَلَىٰ وَادِ ٱلنَّمۡلِ قَالَتۡ نَمۡلَةٞ يَٰٓأَيُّهَا ٱلنَّمۡلُ ٱدۡخُلُواْ مَسَٰكِنَكُمۡ لَا يَحۡطِمَنَّكُمۡ سُلَيۡمَٰنُ وَجُنُودُهُۥ وَهُمۡ لَا يَشۡعُرُونَ

18. Şi când au sosit ele din Valea Furnicilor, a zis o furnică: „O, voi furnicilor! Intraţi în casele voastre, ca să nu vă strivească Solomon şi oştile sale, fără ca ei să‑şi dea seama!”

آية: 19

فَتَبَسَّمَ ضَاحِكٗا مِّن قَوۡلِهَا وَقَالَ رَبِّ أَوۡزِعۡنِيٓ أَنۡ أَشۡكُرَ نِعۡمَتَكَ ٱلَّتِيٓ أَنۡعَمۡتَ عَلَيَّ وَعَلَىٰ وَٰلِدَيَّ وَأَنۡ أَعۡمَلَ صَٰلِحٗا تَرۡضَىٰهُ وَأَدۡخِلۡنِي بِرَحۡمَتِكَ فِي عِبَادِكَ ٱلصَّٰلِحِينَ

19. El a surâs, veselindu‑se de vorbele ei, şi a zis: „Doamne, îngăduie‑mi mie să‑Ţi mulţumesc pentru harul pe care l‑ai revărsat asupra mea şi asupra părinţilor mei şi să săvârşesc fapte bune de care Tu să fii mulţumit şi ajută‑mă pe mine să fiu – prin îndurarea Ta – printre robii Tăi cei evlavioşi!”

آية: 20

وَتَفَقَّدَ ٱلطَّيۡرَ فَقَالَ مَالِيَ لَآ أَرَى ٱلۡهُدۡهُدَ أَمۡ كَانَ مِنَ ٱلۡغَآئِبِينَ

20. Apoi a cercetat el păsările şi a zis: „De ce nu văd eu pupăza? O fi ea dintre cei care sunt absenţi?

آية: 21

لَأُعَذِّبَنَّهُۥ عَذَابٗا شَدِيدًا أَوۡ لَأَاْذۡبَحَنَّهُۥٓ أَوۡ لَيَأۡتِيَنِّي بِسُلۡطَٰنٖ مُّبِينٖ

21. O voi chinui cu aspră caznă sau o voi înjunghia! Doar dacă îmi va aduce ea dovadă desluşită!(12)”

(12) Cu care să‑şi justifice absenţa.

آية: 22

فَمَكَثَ غَيۡرَ بَعِيدٖ فَقَالَ أَحَطتُ بِمَا لَمۡ تُحِطۡ بِهِۦ وَجِئۡتُكَ مِن سَبَإِۭ بِنَبَإٖ يَقِينٍ

22. Dar ea nu a rămas [absentă] prea mult şi [s‑a ivit], zicând(13): „Eu am aflat ceea ce tu nu ştii! Îţi aduc din Saba’(14) o veste sigură:

(13) Pupăza, adresându se lui Solomon.
(14) Regatul reginei celebre Bilqis, din Yemen (Arabia de Sud). Menţionat în Vechiul Testament, în opere arabe, greceşti şi romane. Vestit pentru civilizaţia înfloritoare şi comerţul cu aur, argint şi pietre preţioase.

آية: 23

إِنِّي وَجَدتُّ ٱمۡرَأَةٗ تَمۡلِكُهُمۡ وَأُوتِيَتۡ مِن كُلِّ شَيۡءٖ وَلَهَا عَرۡشٌ عَظِيمٞ

23. Eu am aflat o femeie care împărăţeşte peste ei. Şi i s‑au dat ei din toate lucrurile. Şi are ea un tron minunat.

آية: 24

وَجَدتُّهَا وَقَوۡمَهَا يَسۡجُدُونَ لِلشَّمۡسِ مِن دُونِ ٱللَّهِ وَزَيَّنَ لَهُمُ ٱلشَّيۡطَٰنُ أَعۡمَٰلَهُمۡ فَصَدَّهُمۡ عَنِ ٱلسَّبِيلِ فَهُمۡ لَا يَهۡتَدُونَ

24. Am aflat‑o prosternându‑se împreună cu neamul ei dinaintea Soarelui, în loc de Allah. Şeitan le‑a împodobit faptele lor şi i‑a abătut pe ei de la cale(15) şi nu sunt ei bine călăuziţi!

(15) De la calea credinţei în Allah Cel Unic.

آية: 25

أَلَّاۤ يَسۡجُدُواْۤ لِلَّهِ ٱلَّذِي يُخۡرِجُ ٱلۡخَبۡءَ فِي ٱلسَّمَٰوَٰتِ وَٱلۡأَرۡضِ وَيَعۡلَمُ مَا تُخۡفُونَ وَمَا تُعۡلِنُونَ

25. Oare nu voiesc ei să se prosterneze lui Allah care face să iasă la iveală cele ascunse în ceruri şi pre pământ(16) şi care ştie atât ceea ce ţin ei ascuns cât şi ceea ce mărturisesc ei?”

(16) Ploaia din cer, plantele, metalele şi celelalte bogăţii ale pământului.

آية: 26

ٱللَّهُ لَآ إِلَٰهَ إِلَّا هُوَ رَبُّ ٱلۡعَرۡشِ ٱلۡعَظِيمِ۩

26. Allah! Nu există altă divinitate în afară de El, Stăpânul Tronului minunat!”(17)

(17) După acest verset se recomandă prosternarea.

آية: 27

۞ قَالَ سَنَنظُرُ أَصَدَقۡتَ أَمۡ كُنتَ مِنَ ٱلۡكَٰذِبِينَ

27. A zis(18): „Vom vedea, dacă tu spui adevărul ori de eşti dintre cei care mint.

(18) Solomon.

آية: 28

ٱذۡهَب بِّكِتَٰبِي هَٰذَا فَأَلۡقِهۡ إِلَيۡهِمۡ ثُمَّ تَوَلَّ عَنۡهُمۡ فَٱنظُرۡ مَاذَا يَرۡجِعُونَ

28. Du‑te cu acest răvaş de la mine şi aruncă‑l înaintea lor. Apoi stai departe de ei(19) şi vezi ce vor trimite ca răspuns!”

(19) Îndepărtează‑te puţin de ei.

آية: 29

قَالَتۡ يَٰٓأَيُّهَا ٱلۡمَلَؤُاْ إِنِّيٓ أُلۡقِيَ إِلَيَّ كِتَٰبٞ كَرِيمٌ

29. A zis(20): O, voi înalţi dregători! A fost aruncat dinaintea mea un răvaş vrednic de respect.

(20) Regina.

آية: 30

إِنَّهُۥ مِن سُلَيۡمَٰنَ وَإِنَّهُۥ بِسۡمِ ٱللَّهِ ٱلرَّحۡمَٰنِ ٱلرَّحِيمِ

30. El vine de la Solomon şi este: „În numele lui Allah Cel Milostiv, Îndurător [Ar‑Rahman, Ar‑Rahim].

آية: 31

أَلَّا تَعۡلُواْ عَلَيَّ وَأۡتُونِي مُسۡلِمِينَ

31. Nu fiţi semeţi cu mine, ci veniţi la mine cu supunere!(21)”

(21) Cu supunere şi cu credinţă în Allah Cel Unic.

آية: 32

قَالَتۡ يَٰٓأَيُّهَا ٱلۡمَلَؤُاْ أَفۡتُونِي فِيٓ أَمۡرِي مَا كُنتُ قَاطِعَةً أَمۡرًا حَتَّىٰ تَشۡهَدُونِ

32. A zis ea(22): „O, voi înalţi dregători! Sfătuiţi‑mă în această privinţă căci eu nu hotărăsc în nici o treabă fără ca voi să fiţi de faţă [pentru a mă sfătui]!”

(22) Regina Bilqis.

آية: 33

قَالُواْ نَحۡنُ أُوْلُواْ قُوَّةٖ وَأُوْلُواْ بَأۡسٖ شَدِيدٖ وَٱلۡأَمۡرُ إِلَيۡكِ فَٱنظُرِي مَاذَا تَأۡمُرِينَ

33. Au zis ei: „Noi avem putere şi avem tărie mare, însă porunca este la tine, aşa că vezi ce porunceşti!”

آية: 34

قَالَتۡ إِنَّ ٱلۡمُلُوكَ إِذَا دَخَلُواْ قَرۡيَةً أَفۡسَدُوهَا وَجَعَلُوٓاْ أَعِزَّةَ أَهۡلِهَآ أَذِلَّةٗۚ وَكَذَٰلِكَ يَفۡعَلُونَ

34. Ea a zis: „Când regii intră într‑o cetate, ei o strică(23) şi pe cei mai puternici dintre locuitorii ei îi fac umili. Astfel fac ei [de obicei];

(23) O distrug.

آية: 35

وَإِنِّي مُرۡسِلَةٌ إِلَيۡهِم بِهَدِيَّةٖ فَنَاظِرَةُۢ بِمَ يَرۡجِعُ ٱلۡمُرۡسَلُونَ

35. Eu voi să le trimit lor un dar şi voi aştepta să văd cu ce se întorc solii!”

آية: 36

فَلَمَّا جَآءَ سُلَيۡمَٰنَ قَالَ أَتُمِدُّونَنِ بِمَالٖ فَمَآ ءَاتَىٰنِۦَ ٱللَّهُ خَيۡرٞ مِّمَّآ ءَاتَىٰكُمۚ بَلۡ أَنتُم بِهَدِيَّتِكُمۡ تَفۡرَحُونَ

36. Când a venit [solia] la Solomon, a zis el: „Voiţi voi să‑mi sporiţi averea, când ceea ce mi‑a dat mie Allah este mai bun decât ceea ce v‑a dat vouă?! Aşadar bucuraţi‑vă voi de darul vostru!

آية: 37

ٱرۡجِعۡ إِلَيۡهِمۡ فَلَنَأۡتِيَنَّهُم بِجُنُودٖ لَّا قِبَلَ لَهُم بِهَا وَلَنُخۡرِجَنَّهُم مِّنۡهَآ أَذِلَّةٗ وَهُمۡ صَٰغِرُونَ

37. Întoarce‑te [conducător al soliei] la ei! Şi vom veni noi cu oştiri asupra lor, cărora nu le vor putea sta împotrivă! Şi‑i vom alunga noi de acolo umiliţi şi vor fi ei ruşinaţi!”

آية: 38

قَالَ يَٰٓأَيُّهَا ٱلۡمَلَؤُاْ أَيُّكُمۡ يَأۡتِينِي بِعَرۡشِهَا قَبۡلَ أَن يَأۡتُونِي مُسۡلِمِينَ

38. A zis el: „O, voi înalţi dregători! Cine îmi va aduce mie tronul ei, înainte ca ei să vină la mine supuşi?”

آية: 39

قَالَ عِفۡرِيتٞ مِّنَ ٱلۡجِنِّ أَنَا۠ ءَاتِيكَ بِهِۦ قَبۡلَ أَن تَقُومَ مِن مَّقَامِكَۖ وَإِنِّي عَلَيۡهِ لَقَوِيٌّ أَمِينٞ

39. A zis un dregător(24) dintre djinni: „Eu ţi‑l voi aduce mai înainte ca tu să te ridici de pe locul tău, căci eu sunt în stare de aceasta şi sunt vrednic de încredere!”

(24) Unul din mai marii djinnilor (în limba arabă ‘Ifrit).

آية: 40

قَالَ ٱلَّذِي عِندَهُۥ عِلۡمٞ مِّنَ ٱلۡكِتَٰبِ أَنَا۠ ءَاتِيكَ بِهِۦ قَبۡلَ أَن يَرۡتَدَّ إِلَيۡكَ طَرۡفُكَۚ فَلَمَّا رَءَاهُ مُسۡتَقِرًّا عِندَهُۥ قَالَ هَٰذَا مِن فَضۡلِ رَبِّي لِيَبۡلُوَنِيٓ ءَأَشۡكُرُ أَمۡ أَكۡفُرُۖ وَمَن شَكَرَ فَإِنَّمَا يَشۡكُرُ لِنَفۡسِهِۦۖ وَمَن كَفَرَ فَإِنَّ رَبِّي غَنِيّٞ كَرِيمٞ

40. A zis unul care avea ştiinţă de Carte(25): „Eu ţi‑l voi aduce înainte ca tu să clipeşti din ochi!”. Şi când a văzut [Solomon tronul] stând dinaintea lui, a zis el: „Aceasta este prin graţia Domnului meu, ca să mă încerce dacă eu sunt mulţumitor sau sunt nemulţumitor. Însă acela care este mulţumitor este mulţumitor pentru sine însuşi, cât despre acela care este nemulţumitor, Domnul meu Îşi este Deajuns pentru Sine şi El este Înstărit [şi] Mărinimos [Ghaniy, Karim].

(25) Un învăţat sau un înger.

آية: 41

قَالَ نَكِّرُواْ لَهَا عَرۡشَهَا نَنظُرۡ أَتَهۡتَدِيٓ أَمۡ تَكُونُ مِنَ ٱلَّذِينَ لَا يَهۡتَدُونَ

41. Şi a [mai] zis el(26): „Faceţi tronul ei de nerecunoscut [pentru ea], pentru ca să vedem dacă ea este călăuzită sau dacă ea este dintre aceia care nu sunt călăuziţi!”

(26) Solomon.

آية: 42

فَلَمَّا جَآءَتۡ قِيلَ أَهَٰكَذَا عَرۡشُكِۖ قَالَتۡ كَأَنَّهُۥ هُوَۚ وَأُوتِينَا ٱلۡعِلۡمَ مِن قَبۡلِهَا وَكُنَّا مُسۡلِمِينَ

42. Şi când a venit ea, i s‑a zis: „Aşa este tronul tău?” Iar ea a răspuns: „Parcă ar fi el...” „Şi nouă ni se dăduse ştiinţa înaintea ei şi eram noi deja supuşi”.(27)

(27) Ultimele vorbe sunt rostite de Solomon, mulţumindu‑I lui Allah pentru că neamul său cunoscuse credinţa în Allah Cel Unic înaintea neamului ei.

آية: 43

وَصَدَّهَا مَا كَانَت تَّعۡبُدُ مِن دُونِ ٱللَّهِۖ إِنَّهَا كَانَتۡ مِن قَوۡمٖ كَٰفِرِينَ

43. Însă pe ea o abătuse ceea ce ea adora în locul lui Allah şi era ea dintr‑un neam de necredincioşi.

آية: 44

قِيلَ لَهَا ٱدۡخُلِي ٱلصَّرۡحَۖ فَلَمَّا رَأَتۡهُ حَسِبَتۡهُ لُجَّةٗ وَكَشَفَتۡ عَن سَاقَيۡهَاۚ قَالَ إِنَّهُۥ صَرۡحٞ مُّمَرَّدٞ مِّن قَوَارِيرَۗ قَالَتۡ رَبِّ إِنِّي ظَلَمۡتُ نَفۡسِي وَأَسۡلَمۡتُ مَعَ سُلَيۡمَٰنَ لِلَّهِ رَبِّ ٱلۡعَٰلَمِينَ

44. I s‑a zis ei: „Intră în palat!” Şi când l‑a văzut ea, l‑a socotit a fi o mare adâncă şi [şi‑a ridicat poalele], descoperindu‑şi pulpele. Atunci, [Solomon] a zis: „Este un palat pardosit cu cristal”. A zis ea: „Doamne, eu sunt nedreaptă faţă de mine însămi!(28) Eu mă supun împreună cu Solomon lui Allah, Stăpânul Lumilor!”

(28) Pentru că am adorat împreună cu neamul meu Soarele.

آية: 45

وَلَقَدۡ أَرۡسَلۡنَآ إِلَىٰ ثَمُودَ أَخَاهُمۡ صَٰلِحًا أَنِ ٱعۡبُدُواْ ٱللَّهَ فَإِذَا هُمۡ فَرِيقَانِ يَخۡتَصِمُونَ

45. Şi l‑am trimis Noi la neamul Thamud pe fratele lor Salih, [care le‑a zis lor]: „Adoraţi‑L pe Allah!” Dar iată că ei s‑au împărţit în două cete care s‑au luat la ceartă.

آية: 46

قَالَ يَٰقَوۡمِ لِمَ تَسۡتَعۡجِلُونَ بِٱلسَّيِّئَةِ قَبۡلَ ٱلۡحَسَنَةِۖ لَوۡلَا تَسۡتَغۡفِرُونَ ٱللَّهَ لَعَلَّكُمۡ تُرۡحَمُونَ

46. El a zis: „O, neam al meu! De ce vă grăbiţi voi cu răul înaintea binelui?(29) De ce nu vă rugaţi lui Allah pentru iertare? Poate că vi se va arăta vouă îndurare!”

(29) De ce cereţi să vină pedeapsa şi nu cereţi de la Allah îndurarea prin credinţa în El.

آية: 47

قَالُواْ ٱطَّيَّرۡنَا بِكَ وَبِمَن مَّعَكَۚ قَالَ طَٰٓئِرُكُمۡ عِندَ ٱللَّهِۖ بَلۡ أَنتُمۡ قَوۡمٞ تُفۡتَنُونَ

47. Au zis ei: „Noi vedem în tine şi în cei care sunt cu tine semn rău”. Dar el le‑a răspuns: „Semnul vostru rău vine de la Allah! Însă voi sunteţi un neam supus ispitei!(30)”

(30) Ademenit de Şeitan.

آية: 48

وَكَانَ فِي ٱلۡمَدِينَةِ تِسۡعَةُ رَهۡطٖ يُفۡسِدُونَ فِي ٱلۡأَرۡضِ وَلَا يُصۡلِحُونَ

48. Şi se aflau în cetate nouă căpetenii care semănau numai rău pe pământ(31) şi nu făceau nici un bine.

(31) Împreună cu cetele pe care le conduceau ei.

آية: 49

قَالُواْ تَقَاسَمُواْ بِٱللَّهِ لَنُبَيِّتَنَّهُۥ وَأَهۡلَهُۥ ثُمَّ لَنَقُولَنَّ لِوَلِيِّهِۦ مَا شَهِدۡنَا مَهۡلِكَ أَهۡلِهِۦ وَإِنَّا لَصَٰدِقُونَ

49. Au zis ei: „Juraţi pe Allah că noi ne vom năpusti peste noapte asupra sa şi asupra familiei sale!(32) Apoi îi vom spune noi rudei sale celei mai apropiate [căreia îi revine răzbunarea lui]: „Noi nu am fost de faţă la pieirea familiei lui. Şi noi spunem adevărul”.

(32) Ca să‑i ucidem pe el şi pe cei care crezuseră împreună cu el.

آية: 50

وَمَكَرُواْ مَكۡرٗا وَمَكَرۡنَا مَكۡرٗا وَهُمۡ لَا يَشۡعُرُونَ

50. Au urzit ei un vicleşug şi am urzit şi Noi un vicleşug(33), fără ca ei să‑şi dea seama;

(33) Ca să‑i nimicim pe ei.

آية: 51

فَٱنظُرۡ كَيۡفَ كَانَ عَٰقِبَةُ مَكۡرِهِمۡ أَنَّا دَمَّرۡنَٰهُمۡ وَقَوۡمَهُمۡ أَجۡمَعِينَ

51. Şi priveşte care a fost sfârşitul vicleşugului lor: Noi i‑am nimicit pe ei împreună cu tot neamul lor!

آية: 52

فَتِلۡكَ بُيُوتُهُمۡ خَاوِيَةَۢ بِمَا ظَلَمُوٓاْۚ إِنَّ فِي ذَٰلِكَ لَأٓيَةٗ لِّقَوۡمٖ يَعۡلَمُونَ

52. Iar casele acestea ale lor au rămas pustii pentru că ei au fost nelegiuiţi. Întru aceasta este un semn pentru un neam [de oameni] care pricep.

آية: 53

وَأَنجَيۡنَا ٱلَّذِينَ ءَامَنُواْ وَكَانُواْ يَتَّقُونَ

53. Însă Noi i‑am mântuit pe aceia care au crezut şi au fost cu frică(34).

(34) Adică pe Salih şi pe cei care au crezut împreună cu el.

آية: 54

وَلُوطًا إِذۡ قَالَ لِقَوۡمِهِۦٓ أَتَأۡتُونَ ٱلۡفَٰحِشَةَ وَأَنتُمۡ تُبۡصِرُونَ

54. [Şi adu‑ţi aminte] când Lot a spus neamului său: „Vă dedaţi voi la faptă ruşinoasă, când voi vedeţi limpede?

آية: 55

أَئِنَّكُمۡ لَتَأۡتُونَ ٱلرِّجَالَ شَهۡوَةٗ مِّن دُونِ ٱلنِّسَآءِۚ بَلۡ أَنتُمۡ قَوۡمٞ تَجۡهَلُونَ

55. Vă apropiaţi voi de bărbaţi cu poftă, în loc de muieri? Voi chiar că sunteţi un neam ce se poartă nesăbuit!”

آية: 56

۞ فَمَا كَانَ جَوَابَ قَوۡمِهِۦٓ إِلَّآ أَن قَالُوٓاْ أَخۡرِجُوٓاْ ءَالَ لُوطٖ مِّن قَرۡيَتِكُمۡۖ إِنَّهُمۡ أُنَاسٞ يَتَطَهَّرُونَ

56. Şi nu a fost răspunsul neamului său altul decât că au zis ei: „Alungaţi familia lui Lot(35) din cetatea voastră, căci ei sunt oameni care se pretind curaţi!”

(35) Împreună cu cei care au crezut alături de el.

آية: 57

فَأَنجَيۡنَٰهُ وَأَهۡلَهُۥٓ إِلَّا ٱمۡرَأَتَهُۥ قَدَّرۡنَٰهَا مِنَ ٱلۡغَٰبِرِينَ

57. Şi l‑am mântuit Noi pe el împreună cu familia sa, afară de muierea lui, căreia i‑am hotărât să fie dintre cei pierduţi(36).

(36) Cei rămaşi să fie pedepsiţi şi nimiciţi.

آية: 58

وَأَمۡطَرۡنَا عَلَيۡهِم مَّطَرٗاۖ فَسَآءَ مَطَرُ ٱلۡمُنذَرِينَ

58. Şi am făcut Noi să coboare asupra lor ploaie [de pietre]. Şi ce rea a fost ploaia acestor oameni preveniţi!

آية: 59

قُلِ ٱلۡحَمۡدُ لِلَّهِ وَسَلَٰمٌ عَلَىٰ عِبَادِهِ ٱلَّذِينَ ٱصۡطَفَىٰٓۗ ءَآللَّهُ خَيۡرٌ أَمَّا يُشۡرِكُونَ

59. Spune: „Laudă lui Allah şi pace asupra robilor Săi pe care i‑a ales! Allah este mai bun sau ceea ce voi Îi asociaţi?”

آية: 60

أَمَّنۡ خَلَقَ ٱلسَّمَٰوَٰتِ وَٱلۡأَرۡضَ وَأَنزَلَ لَكُم مِّنَ ٱلسَّمَآءِ مَآءٗ فَأَنۢبَتۡنَا بِهِۦ حَدَآئِقَ ذَاتَ بَهۡجَةٖ مَّا كَانَ لَكُمۡ أَن تُنۢبِتُواْ شَجَرَهَآۗ أَءِلَٰهٞ مَّعَ ٱللَّهِۚ بَلۡ هُمۡ قَوۡمٞ يَعۡدِلُونَ

60. Nu este El Cel care a creat cerurile şi pământul şi v‑a pogorât vouă apă din cer? Şi cu ea Noi am făcut să răsară grădini minunate! [Altfel] nu v‑ar fi fost vouă dat să faceţi să răsară pomii lor! Oare există altă divinitate alături de Allah? Însă ei sunt un neam care se abat(37)!

(37) Se abat de la calea Adevărului sau de la adorarea numai a Lui.

آية: 61

أَمَّن جَعَلَ ٱلۡأَرۡضَ قَرَارٗا وَجَعَلَ خِلَٰلَهَآ أَنۡهَٰرٗا وَجَعَلَ لَهَا رَوَٰسِيَ وَجَعَلَ بَيۡنَ ٱلۡبَحۡرَيۡنِ حَاجِزًاۗ أَءِلَٰهٞ مَّعَ ٱللَّهِۚ بَلۡ أَكۡثَرُهُمۡ لَا يَعۡلَمُونَ

61. Nu este El Cel care a făcut pământul loc de repaus, a pus în mijlocul lui râuri, i‑a făcut munţi neclătinători, şi a pus o stavilă între cele două mări? cei mai mulţi dintre ei nu ştiu!

آية: 62

أَمَّن يُجِيبُ ٱلۡمُضۡطَرَّ إِذَا دَعَاهُ وَيَكۡشِفُ ٱلسُّوٓءَ وَيَجۡعَلُكُمۡ خُلَفَآءَ ٱلۡأَرۡضِۗ أَءِلَٰهٞ مَّعَ ٱللَّهِۚ قَلِيلٗا مَّا تَذَكَّرُونَ

62. Nu este El Cel care răspunde aceluia care este la nevoie, când Îl cheamă, şi îndepărtează răul şi vă face pe voi urmaşi pe pământ? Oare există altă divinitate alături de Allah? Numai rareori vă aduceţi voi aminte!

آية: 63

أَمَّن يَهۡدِيكُمۡ فِي ظُلُمَٰتِ ٱلۡبَرِّ وَٱلۡبَحۡرِ وَمَن يُرۡسِلُ ٱلرِّيَٰحَ بُشۡرَۢا بَيۡنَ يَدَيۡ رَحۡمَتِهِۦٓۗ أَءِلَٰهٞ مَّعَ ٱللَّهِۚ تَعَٰلَى ٱللَّهُ عَمَّا يُشۡرِكُونَ

63. Nu este El Cel care vă călăuzeşte prin întunecimile uscatului şi mării(38) şi Cel care trimite vânturile ca vestitori de bine înaintea îndurării Sale(39)? Oare există altă divinitate alături de Allah? Allah Preamăritul este mai presus de ceea ce‑I fac ei ca asociaţi!

(38) Cu ajutorul stelelor de pe cer şi a diverselor semne sau forme de relief de pe pământ. (39) Ploaia.

آية: 64

أَمَّن يَبۡدَؤُاْ ٱلۡخَلۡقَ ثُمَّ يُعِيدُهُۥ وَمَن يَرۡزُقُكُم مِّنَ ٱلسَّمَآءِ وَٱلۡأَرۡضِۗ أَءِلَٰهٞ مَّعَ ٱللَّهِۚ قُلۡ هَاتُواْ بُرۡهَٰنَكُمۡ إِن كُنتُمۡ صَٰدِقِينَ

64. Nu este El Cel care a început înfăptuirea [omului] şi apoi îl va face din nou? Oare Cine este Cel care vă dă din cer şi de pe pământ cele de trebuinţă traiului? Oare există altă divinitate alături de Allah? Spune: „Aduceţi dovada voastră dacă voi sunteţi cei care grăiesc adevărul!”

آية: 65

قُل لَّا يَعۡلَمُ مَن فِي ٱلسَّمَٰوَٰتِ وَٱلۡأَرۡضِ ٱلۡغَيۡبَ إِلَّا ٱللَّهُۚ وَمَا يَشۡعُرُونَ أَيَّانَ يُبۡعَثُونَ

65. Spune: „Nu ştie nimeni dintre cei care sunt în ceruri şi pe pământ Necunoscutul, afară numai de Allah!” Iar ei nu‑şi dau seama când vor fi înviaţi!

آية: 66

بَلِ ٱدَّٰرَكَ عِلۡمُهُمۡ فِي ٱلۡأٓخِرَةِۚ بَلۡ هُمۡ فِي شَكّٖ مِّنۡهَاۖ بَلۡ هُم مِّنۡهَا عَمُونَ

66. Şi oare ştiinţa lor a ajuns [să afle ceva] despre Ziua de Apoi? Ba ei sunt în îndoială despre aceasta, ba ei sunt orbi faţă de aceasta!

آية: 67

وَقَالَ ٱلَّذِينَ كَفَرُوٓاْ أَءِذَا كُنَّا تُرَٰبٗا وَءَابَآؤُنَآ أَئِنَّا لَمُخۡرَجُونَ

67. Iar aceia care nu cred(40) zic: „Dacă suntem noi ţărână, noi şi părinţii noştri, mai putem noi fi scoşi(41)?

(40) În făgăduinţa lui Allah, în semnele şi în ştiinţa Lui, în puterea şi înţelepciunea Lui.
(41) Din morminte.

آية: 68

لَقَدۡ وُعِدۡنَا هَٰذَا نَحۡنُ وَءَابَآؤُنَا مِن قَبۡلُ إِنۡ هَٰذَآ إِلَّآ أَسَٰطِيرُ ٱلۡأَوَّلِينَ

68. Ni s‑a făgăduit nouă aceasta, ca şi părinţilor noştri mai înainte, dar acestea nu sunt decât poveşti ale celor vechi!”

آية: 69

قُلۡ سِيرُواْ فِي ٱلۡأَرۡضِ فَٱنظُرُواْ كَيۡفَ كَانَ عَٰقِبَةُ ٱلۡمُجۡرِمِينَ

69. Spune: „Purcedeţi prin lume şi vedeţi voi care este sfârşitul nelegiuiţilor!”(42)

(42) Adică distrugerea şi pieirea lor.

آية: 70

وَلَا تَحۡزَنۡ عَلَيۡهِمۡ وَلَا تَكُن فِي ضَيۡقٖ مِّمَّا يَمۡكُرُونَ

70. Nu fi mâhnit pentru ei(43) ş i n u fi îngrijorat pentru ceea ce urzesc ei!

(43) Pentru vorbele lor şi pentru că ei te socotesc mincinos.

آية: 71

وَيَقُولُونَ مَتَىٰ هَٰذَا ٱلۡوَعۡدُ إِن كُنتُمۡ صَٰدِقِينَ

71. Şi ei necredincioşii zic: „Când va fi [împlinită] această făgăduinţă(44), dacă voi grăiţi adevăr?”

(44) Ameninţarea cu pedeapsa.

آية: 72

قُلۡ عَسَىٰٓ أَن يَكُونَ رَدِفَ لَكُم بَعۡضُ ٱلَّذِي تَسۡتَعۡجِلُونَ

72. Spune: „S‑ar putea ca o parte din ceea ce voi căutaţi să grăbiţi să fie numaidecât în urma voastră!”

آية: 73

وَإِنَّ رَبَّكَ لَذُو فَضۡلٍ عَلَى ٱلنَّاسِ وَلَٰكِنَّ أَكۡثَرَهُمۡ لَا يَشۡكُرُونَ

73. Domnul tău este Cel cu Mare Milă faţă de oameni, dar cei mai mulţi dintre ei nu‑I aduc Lui mulţumire!

آية: 74

وَإِنَّ رَبَّكَ لَيَعۡلَمُ مَا تُكِنُّ صُدُورُهُمۡ وَمَا يُعۡلِنُونَ

74. Şi Domnul tău ştie ce tăinuiesc piepturile lor şi ce dezvăluie ei.

آية: 75

وَمَا مِنۡ غَآئِبَةٖ فِي ٱلسَّمَآءِ وَٱلۡأَرۡضِ إِلَّا فِي كِتَٰبٖ مُّبِينٍ

75. Şi nimic din cele ascunse în cer şi pe pământ nu este nepomenit într‑o Carte limpede(45).

(45) Tabla cea păstrată.

آية: 76

إِنَّ هَٰذَا ٱلۡقُرۡءَانَ يَقُصُّ عَلَىٰ بَنِيٓ إِسۡرَٰٓءِيلَ أَكۡثَرَ ٱلَّذِي هُمۡ فِيهِ يَخۡتَلِفُونَ

76. Acest Coran istoriseşte fiilor lui Israel cele mai multe despre cele în care ei sunt în neînţelegere.

آية: 77

وَإِنَّهُۥ لَهُدٗى وَرَحۡمَةٞ لِّلۡمُؤۡمِنِينَ

77. El este călăuza şi îndurare pentru dreptcredincioşi.

آية: 78

إِنَّ رَبَّكَ يَقۡضِي بَيۡنَهُم بِحُكۡمِهِۦۚ وَهُوَ ٱلۡعَزِيزُ ٱلۡعَلِيمُ

78. Domnul tău va hotărî între ei prin judecata Sa, şi El este Atotputernic [şi] Atoateştiutor [Al‑’Aziz, Al‑’Alim].

آية: 79

فَتَوَكَّلۡ عَلَى ٱللَّهِۖ إِنَّكَ عَلَى ٱلۡحَقِّ ٱلۡمُبِينِ

79. Încrede‑te în Allah, fiindcă tu eşti [pe calea] Adevărului limpede!

آية: 80

إِنَّكَ لَا تُسۡمِعُ ٱلۡمَوۡتَىٰ وَلَا تُسۡمِعُ ٱلصُّمَّ ٱلدُّعَآءَ إِذَا وَلَّوۡاْ مُدۡبِرِينَ

80. Tu nu‑i vei putea face pe cei morţi să audă şi nu‑i vei putea face nici pe cei surzi să audă chemarea, dacă ei întorc spatele îndepărtându‑se.

آية: 81

وَمَآ أَنتَ بِهَٰدِي ٱلۡعُمۡيِ عَن ضَلَٰلَتِهِمۡۖ إِن تُسۡمِعُ إِلَّا مَن يُؤۡمِنُ بِـَٔايَٰتِنَا فَهُم مُّسۡلِمُونَ

81. Şi nu poţi tu să fii călăuzitorul celor orbi, [scoţându‑i] din rătăcirea lor.(46) Tu nu‑i vei putea face să audă decât pe aceia care cred în versetele Noastre şi care sunt supuşi lui Allah [musulmani](47).

(46) Nu‑i vei putea face să înţeleagă pe necredincioşii care sunt ca morţii sau ca surzii şi nu aud şi nu vor să tragă învăţăminte din dovezile pe care li le oferi. (47) Se lasă conduşi de Domnul lor şi de Adevăr şi sunt supuşi poruncilor lui Allah.

آية: 82

۞ وَإِذَا وَقَعَ ٱلۡقَوۡلُ عَلَيۡهِمۡ أَخۡرَجۡنَا لَهُمۡ دَآبَّةٗ مِّنَ ٱلۡأَرۡضِ تُكَلِّمُهُمۡ أَنَّ ٱلنَّاسَ كَانُواْ بِـَٔايَٰتِنَا لَا يُوقِنُونَ

82. Şi când se va apropia [Ziua de Apoi],(48) le vom scoate Noi din pământ o vietate(49) care le va vorbi lor, [spunându‑le] că oamenii nu s‑au încrezut în semnele Noastre.

(48) Când se vor ivi semnele Zilei Judecăţii, cuvântul fiind pedeapsa cu care au fost ameninţaţi. (49) Unul din semnele Ceasului Judecăţii va fi şi venirea unor vietăţi care nu au chip de om – probabil nişte animale mari cu patru picioare – care le vor vorbi necredincioşilor şi‑i vor blama pentru necredinţa lor.

آية: 83

وَيَوۡمَ نَحۡشُرُ مِن كُلِّ أُمَّةٖ فَوۡجٗا مِّمَّن يُكَذِّبُ بِـَٔايَٰتِنَا فَهُمۡ يُوزَعُونَ

83. Iar în Ziua în care vom aduna din fiecare comunitate câte o ceată dintre aceia care nu cred în semnele Noastre, ei vor fi mânaţi,

آية: 84

حَتَّىٰٓ إِذَا جَآءُو قَالَ أَكَذَّبۡتُم بِـَٔايَٰتِي وَلَمۡ تُحِيطُواْ بِهَا عِلۡمًا أَمَّاذَا كُنتُمۡ تَعۡمَلُونَ

84. Iar când ei vor sosi(50), le va zice [Allah]: „Aţi ţinut de minciună semnele Mele, fără să le fi cuprins cu priceperea voastră? Ce aţi făcut voi?(51)”

(50) La locul de adunare. (51) Decât să semănaţi stricăciune şi să‑i împiedicaţi pe dreptcredincioşi de la calea lor?

آية: 85

وَوَقَعَ ٱلۡقَوۡلُ عَلَيۡهِم بِمَا ظَلَمُواْ فَهُمۡ لَا يَنطِقُونَ

85. Şi va cădea cuvântul [pedeapsa Sa] asupra lor pentru ceea ce au săvârşit ei cu nedreptate, iar ei nu vor putea rosti [nici o vorbă].

آية: 86

أَلَمۡ يَرَوۡاْ أَنَّا جَعَلۡنَا ٱلَّيۡلَ لِيَسۡكُنُواْ فِيهِ وَٱلنَّهَارَ مُبۡصِرًاۚ إِنَّ فِي ذَٰلِكَ لَأٓيَٰتٖ لِّقَوۡمٖ يُؤۡمِنُونَ

86. Oare nu au văzut ei că Noi am făcut noaptea pentru ca să se odihnească în timpul ei şi ziua pentru ca ei să vadă? Iar întru aceasta sunt semne pentru un neam de oameni care cred.

آية: 87

وَيَوۡمَ يُنفَخُ فِي ٱلصُّورِ فَفَزِعَ مَن فِي ٱلسَّمَٰوَٰتِ وَمَن فِي ٱلۡأَرۡضِ إِلَّا مَن شَآءَ ٱللَّهُۚ وَكُلٌّ أَتَوۡهُ دَٰخِرِينَ

87. Şi în Ziua când se va suna în trâmbiţă şi se vor înspăimânta cei care sunt în ceruri şi cei care sunt pe pământ – afară de cei care va voi Allah – vor veni toţi la El umiliţi,

آية: 88

وَتَرَى ٱلۡجِبَالَ تَحۡسَبُهَا جَامِدَةٗ وَهِيَ تَمُرُّ مَرَّ ٱلسَّحَابِۚ صُنۡعَ ٱللَّهِ ٱلَّذِيٓ أَتۡقَنَ كُلَّ شَيۡءٍۚ إِنَّهُۥ خَبِيرُۢ بِمَا تَفۡعَلُونَ

88. Şi vei vedea munţii pe care‑i crezi nemişcaţi cum trec asemenea trecerii norilor. [Acesta este] lucrul lui Allah, care a făcut totul desăvârşit. El este Bineştiutor a ceea ce faceţi voi(52).

(52) Şi vă va răsplăti după faptele voastre.

آية: 89

مَن جَآءَ بِٱلۡحَسَنَةِ فَلَهُۥ خَيۡرٞ مِّنۡهَا وَهُم مِّن فَزَعٖ يَوۡمَئِذٍ ءَامِنُونَ

89. Cei care vin cu o faptă bună, aceia vor avea ceva şi mai bun decât ea şi în Ziua Aceea ei se vor afla la adăpost de spaimă,

آية: 90

وَمَن جَآءَ بِٱلسَّيِّئَةِ فَكُبَّتۡ وُجُوهُهُمۡ فِي ٱلنَّارِ هَلۡ تُجۡزَوۡنَ إِلَّا مَا كُنتُمۡ تَعۡمَلُونَ

90. Iar cei care vin cu o faptă rea, aceia vor fi aruncaţi cu feţele în jos, în Foc [şi li se va spune]: „Sunteţi voi răsplătiţi altfel decât aşa, după ceea ce aţi săvârşit?(53)”.

(53) După păcatele săvârşite?

آية: 91

إِنَّمَآ أُمِرۡتُ أَنۡ أَعۡبُدَ رَبَّ هَٰذِهِ ٱلۡبَلۡدَةِ ٱلَّذِي حَرَّمَهَا وَلَهُۥ كُلُّ شَيۡءٖۖ وَأُمِرۡتُ أَنۡ أَكُونَ مِنَ ٱلۡمُسۡلِمِينَ

91. Mi s‑a poruncit mie să‑L ador pe stăpânul acestei cetăţi(54) pe care El a făcut‑o sacră – şi ale Lui sunt toate lucrurile – şi mi s‑a poruncit mie să fiu dintre musulmani(55)

(54) Mekka. (55) Să mă supun numai voinţei lui Allah.

آية: 92

وَأَنۡ أَتۡلُوَاْ ٱلۡقُرۡءَانَۖ فَمَنِ ٱهۡتَدَىٰ فَإِنَّمَا يَهۡتَدِي لِنَفۡسِهِۦۖ وَمَن ضَلَّ فَقُلۡ إِنَّمَآ أَنَا۠ مِنَ ٱلۡمُنذِرِينَ

92. Şi să recit Coranul(56). Şi acela care este călăuzit este călăuzit numai pentru el, iar cât despre acela care este în rătăcire, spune‑i tu: „Eu sunt doar dintre prevenitori!”(57)

(56) Să vi‑l recit vouă, chemându‑vă la credinţa în el. (57) Şi Trimisului nu‑i revine decât misiunea de a transmite mesajul.

آية: 93

وَقُلِ ٱلۡحَمۡدُ لِلَّهِ سَيُرِيكُمۡ ءَايَٰتِهِۦ فَتَعۡرِفُونَهَاۚ وَمَا رَبُّكَ بِغَٰفِلٍ عَمَّا تَعۡمَلُونَ

93. Şi spune: „Slavă lui Allah!(58) El vă va arăta semnele Sale, ar voi le veţi cunoaşte!” Iar Domnul tău nu este fără băgare de seamă faţă de ceea ce săvârşiţi voi.

(58) Pentru că ne‑a călăuzit pe noi către această religie şi ne‑a arătat nouă calea cea dreaptă.