Translation of the meanings Surah Al-Hujurāt - Romanian Translation - The Noble Qur'an Encyclopedia

AL-HUJURAT

Ayah: 1

يَٰٓأَيُّهَا ٱلَّذِينَ ءَامَنُواْ لَا تُقَدِّمُواْ بَيۡنَ يَدَيِ ٱللَّهِ وَرَسُولِهِۦۖ وَٱتَّقُواْ ٱللَّهَۚ إِنَّ ٱللَّهَ سَمِيعٌ عَلِيمٞ

1. O, voi cei care credeţi! Nu o luaţi înaintea lui Allah şi a Trimisului Său şi fiţi cu frică de Allah!(2) Allah este Cel care Aude Totul [şi este] Atoateştiutor [Sami’, ‘Alim].

(2) Să nu o luaţi înaintea Lui şi a Profetului Său sau să încălcaţi poruncile lor!

Ayah: 2

يَٰٓأَيُّهَا ٱلَّذِينَ ءَامَنُواْ لَا تَرۡفَعُوٓاْ أَصۡوَٰتَكُمۡ فَوۡقَ صَوۡتِ ٱلنَّبِيِّ وَلَا تَجۡهَرُواْ لَهُۥ بِٱلۡقَوۡلِ كَجَهۡرِ بَعۡضِكُمۡ لِبَعۡضٍ أَن تَحۡبَطَ أَعۡمَٰلُكُمۡ وَأَنتُمۡ لَا تَشۡعُرُونَ

2. O, voi cei care credeţi! Nu ridicaţi glasurile voastre peste glasul Profetului(3) şi nu strigaţi când vorbiţi cu el, aşa cum strigaţi voi unii la alţii,(4) pentru ca faptele voastre să nu fie în deşert, fără ca voi să băgaţi de seamă!

(3) Când vorbeşte el. (4) Ci vorbiţi cu glas coborât, aproape în şoaptă.

Ayah: 3

إِنَّ ٱلَّذِينَ يَغُضُّونَ أَصۡوَٰتَهُمۡ عِندَ رَسُولِ ٱللَّهِ أُوْلَٰٓئِكَ ٱلَّذِينَ ٱمۡتَحَنَ ٱللَّهُ قُلُوبَهُمۡ لِلتَّقۡوَىٰۚ لَهُم مَّغۡفِرَةٞ وَأَجۡرٌ عَظِيمٌ

3. Aceia care coboară glasurile lor înaintea Trimisului lui Allah sunt aceia ale căror inimi le‑a încercat(5) Allah pentru evlavie; ei vor avea parte de iertare şi de răsplată mare,

(5) Le‑a ales şi le‑a curăţat.

Ayah: 4

إِنَّ ٱلَّذِينَ يُنَادُونَكَ مِن وَرَآءِ ٱلۡحُجُرَٰتِ أَكۡثَرُهُمۡ لَا يَعۡقِلُونَ

4. Aceia care te cheamă din afara odăilor tale(6), cei mai mulţi dintre ei nu au judecată.(7)

(6) Chemându‑te să ieşi degrabă la ei. (7) Motivul revelării: S‑a relatat că unii dintre arabii beduini, lipsiţi de educaţie, au venit la odăile soţiilor Profetului – Allah să‑l binecuvânteze şi să‑l miluiască! – şi au pornit să‑l strige: O, Muhammed, ieşi până la noi! O, Muhammed, ieşi până la noi! Atunci Allah a revelat acest verset.

Ayah: 5

وَلَوۡ أَنَّهُمۡ صَبَرُواْ حَتَّىٰ تَخۡرُجَ إِلَيۡهِمۡ لَكَانَ خَيۡرٗا لَّهُمۡۚ وَٱللَّهُ غَفُورٞ رَّحِيمٞ

5. Dacă ar avea ei răbdare până ce tu ieşi la ei, ar fi mai bine pentru ei. Însă Allah este Iertător, Îndurător [Ghafur, Rahim].

Ayah: 6

يَٰٓأَيُّهَا ٱلَّذِينَ ءَامَنُوٓاْ إِن جَآءَكُمۡ فَاسِقُۢ بِنَبَإٖ فَتَبَيَّنُوٓاْ أَن تُصِيبُواْ قَوۡمَۢا بِجَهَٰلَةٖ فَتُصۡبِحُواْ عَلَىٰ مَا فَعَلۡتُمۡ نَٰدِمِينَ

6. O, voi cei care credeţi! Dacă vine la voi un nelegiuit cu o veste, chibzuiţi cu [mare] băgare de seamă(8), ca să nu pricinuiţi rău unui neam, din neştiinţă, şi să nu vă căiţi pentru ceea ce aţi făcut!(9)

(8) Pentru a vă convinge de adevărul ei. (9) Allah le porunceşte dreptcredincioşilor să nu accepte ştirea venită de la cel nelegiuit, date fiind daunele şi suferinţele pe care aceasta le poate atrage, ca urmare a transmiterii de către unii dreptcredincioşi a unor ştiri mincinoase. Ei trebuie să se convingă de adevărul ştirii, pentru ca să nu regrete după aceea. Motivul revelării: S‑a relatat că Profetul – Allah să‑l binecuvânteze şi să‑l miluiască! – l‑a trimis pe Al‑Walid ben ‘Uqba la Al‑Harith ben Dirar, şeful unui trib beduin, pentru a lua de la el Dania (Zakat) pe care o adunase de la neamul său. Şi când a venit şi s‑a apropiat de ei, Al‑Walid s‑a speriat şi a fugit înapoi la Trimisul lui Allah – Allah să‑l binecuvânteze şi să‑l miluiască! –, zicându‑i lui: O, Trimis al lui Allah! Ei s‑au lepădat de credinţă şi refuză să mai dea Dania! Unii companioni s‑au gândit să se ducă la ei şi să lupte împotriva lor, însă Allah a revelat acest verset.

Ayah: 7

وَٱعۡلَمُوٓاْ أَنَّ فِيكُمۡ رَسُولَ ٱللَّهِۚ لَوۡ يُطِيعُكُمۡ فِي كَثِيرٖ مِّنَ ٱلۡأَمۡرِ لَعَنِتُّمۡ وَلَٰكِنَّ ٱللَّهَ حَبَّبَ إِلَيۡكُمُ ٱلۡإِيمَٰنَ وَزَيَّنَهُۥ فِي قُلُوبِكُمۡ وَكَرَّهَ إِلَيۡكُمُ ٱلۡكُفۡرَ وَٱلۡفُسُوقَ وَٱلۡعِصۡيَانَۚ أُوْلَٰٓئِكَ هُمُ ٱلرَّٰشِدُونَ

7. Şi să ştiţi că Trimisul lui Allah este printre voi. Dacă el v‑ar da ascultare vouă în multe lucruri(10), aţi cădea voi în păcat, însă Allah v‑a făcut pe voi să iubiţi credinţa şi a împodobit‑o cu inimile voastre şi v‑a făcut pe voi să urâţi necredinţa, ticăloşia şi nesupunerea. Aceştia sunt cei care urmează calea cea dreaptă –

(10) Dacă ar accepta părerile voastre şi ar acţiona după ele.

Ayah: 8

فَضۡلٗا مِّنَ ٱللَّهِ وَنِعۡمَةٗۚ وَٱللَّهُ عَلِيمٌ حَكِيمٞ

8. Un har de la Allah şi o îndurare. Iar Allah este Atoateştiutor [şi] Înţelept [‘Alim, Hakim].

Ayah: 9

وَإِن طَآئِفَتَانِ مِنَ ٱلۡمُؤۡمِنِينَ ٱقۡتَتَلُواْ فَأَصۡلِحُواْ بَيۡنَهُمَاۖ فَإِنۢ بَغَتۡ إِحۡدَىٰهُمَا عَلَى ٱلۡأُخۡرَىٰ فَقَٰتِلُواْ ٱلَّتِي تَبۡغِي حَتَّىٰ تَفِيٓءَ إِلَىٰٓ أَمۡرِ ٱللَّهِۚ فَإِن فَآءَتۡ فَأَصۡلِحُواْ بَيۡنَهُمَا بِٱلۡعَدۡلِ وَأَقۡسِطُوٓاْۖ إِنَّ ٱللَّهَ يُحِبُّ ٱلۡمُقۡسِطِينَ

9. Şi dacă două cete de dreptcredincioşi se ceartă între ele, voi împăcaţi‑le! Dacă una dintre ele este nedreaptă cu cealaltă, atunci luptaţi împotriva celei care este nedreaptă până ce ea se întoarce la porunca lui Allah, iar când se întoarce(11), atunci împăcaţi‑le pe ele cu dreptate şi fiţi nepărtinitori, fiindcă Allah îi iubeşte pe cei drepţi.

(11) Din rătăcirea lui de la porunca lui Allah.

Ayah: 10

إِنَّمَا ٱلۡمُؤۡمِنُونَ إِخۡوَةٞ فَأَصۡلِحُواْ بَيۡنَ أَخَوَيۡكُمۡۚ وَٱتَّقُواْ ٱللَّهَ لَعَلَّكُمۡ تُرۡحَمُونَ

10. Dreptcredincioşii sunt fraţi. Deci împăcaţi‑i pe cei doi fraţi ai voştri şi fiţi cu frică de Allah! Poate că veţi afla îndurare!

Ayah: 11

يَٰٓأَيُّهَا ٱلَّذِينَ ءَامَنُواْ لَا يَسۡخَرۡ قَوۡمٞ مِّن قَوۡمٍ عَسَىٰٓ أَن يَكُونُواْ خَيۡرٗا مِّنۡهُمۡ وَلَا نِسَآءٞ مِّن نِّسَآءٍ عَسَىٰٓ أَن يَكُنَّ خَيۡرٗا مِّنۡهُنَّۖ وَلَا تَلۡمِزُوٓاْ أَنفُسَكُمۡ وَلَا تَنَابَزُواْ بِٱلۡأَلۡقَٰبِۖ بِئۡسَ ٱلِٱسۡمُ ٱلۡفُسُوقُ بَعۡدَ ٱلۡإِيمَٰنِۚ وَمَن لَّمۡ يَتُبۡ فَأُوْلَٰٓئِكَ هُمُ ٱلظَّٰلِمُونَ

11. O, voi cei care credeţi! Să nu râdă un neam de alt neam, care s‑ar putea să fie mai bun decât el, nici muierile [să nu râdă] de alte muieri, care s‑ar putea să fie mai bune decât ele! Nu vă ocărâţi şi nu vă batjocoriţi cu porecle unii pe alţii. Ce rău este numele urât şi ruşinos, după credinţă!(12) Iar cei care nu se căiesc(13), aceia sunt nelegiuiţi.

(12) Nu mai este permis să fie calificaţi cu epitete urâte cei care au adoptat credinţa.(13) Pentru că au râs de alţii sau i au ponegrit.

Ayah: 12

يَٰٓأَيُّهَا ٱلَّذِينَ ءَامَنُواْ ٱجۡتَنِبُواْ كَثِيرٗا مِّنَ ٱلظَّنِّ إِنَّ بَعۡضَ ٱلظَّنِّ إِثۡمٞۖ وَلَا تَجَسَّسُواْ وَلَا يَغۡتَب بَّعۡضُكُم بَعۡضًاۚ أَيُحِبُّ أَحَدُكُمۡ أَن يَأۡكُلَ لَحۡمَ أَخِيهِ مَيۡتٗا فَكَرِهۡتُمُوهُۚ وَٱتَّقُواْ ٱللَّهَۚ إِنَّ ٱللَّهَ تَوَّابٞ رَّحِيمٞ

12. O, voi cei care credeţi! Feriţi‑vă cu străşnicie de bănuieli, căci unele bănuieli sunt păcat(14)! Nu vă iscodiţi şi nu vă ponegriţi unii pe alţii! Oare voieşte vreunul dintre voi să mănânce carnea fratelui său mort?(15) [Nu!] Voi aţi urât aceasta! Şi fiţi cu frică de Allah, fiindcă Allah este Iertător şi Îndurător [Tawwab, Rahim].

(14) Bănuielile şi gândurile rele despre cineva, fără dovezi.
(15) Ponegrirea cuiva a fost asemuită cu mâncarea cărnii unui frate, lucru respins de firea omenească.

Ayah: 13

يَٰٓأَيُّهَا ٱلنَّاسُ إِنَّا خَلَقۡنَٰكُم مِّن ذَكَرٖ وَأُنثَىٰ وَجَعَلۡنَٰكُمۡ شُعُوبٗا وَقَبَآئِلَ لِتَعَارَفُوٓاْۚ إِنَّ أَكۡرَمَكُمۡ عِندَ ٱللَّهِ أَتۡقَىٰكُمۡۚ إِنَّ ٱللَّهَ عَلِيمٌ خَبِيرٞ

13. O, voi oameni! Noi v‑am creat pe voi dintr‑un bărbat şi o muiere şi v‑am făcut pe voi popoare şi triburi, pentru ca să vă cunoaşteţi. Cel mai cinstit dintre voi la Allah este cel mai evlavios dintre voi. Allah este Atoateştiutor [şi] Bineştiutor [‘Alim, Khabir].

Ayah: 14

۞ قَالَتِ ٱلۡأَعۡرَابُ ءَامَنَّاۖ قُل لَّمۡ تُؤۡمِنُواْ وَلَٰكِن قُولُوٓاْ أَسۡلَمۡنَا وَلَمَّا يَدۡخُلِ ٱلۡإِيمَٰنُ فِي قُلُوبِكُمۡۖ وَإِن تُطِيعُواْ ٱللَّهَ وَرَسُولَهُۥ لَا يَلِتۡكُم مِّنۡ أَعۡمَٰلِكُمۡ شَيۡـًٔاۚ إِنَّ ٱللَّهَ غَفُورٞ رَّحِيمٌ

14. Au zis arabii beduini(16): „Noi credem!(17)” Spune: „Voi nu credeţi!(18) Ci ziceţi: „Noi suntem supuşi!”, fiindcă nu a intrat credinţa încă în inimile voastre! Şi de veţi arăta ascultare lui Allah şi Trimisului Său, voi nu veţi pierde nimic din faptele voastre!” Allah este Iertător, Îndurător [Ghafur, Rahim].

(16) Despre care a fost vorba la începutul surei.
(17) În Allah şi în Trimisul Său.
(18) Întrucât credinţa înseamnă vorbă şi faptă.

Ayah: 15

إِنَّمَا ٱلۡمُؤۡمِنُونَ ٱلَّذِينَ ءَامَنُواْ بِٱللَّهِ وَرَسُولِهِۦ ثُمَّ لَمۡ يَرۡتَابُواْ وَجَٰهَدُواْ بِأَمۡوَٰلِهِمۡ وَأَنفُسِهِمۡ فِي سَبِيلِ ٱللَّهِۚ أُوْلَٰٓئِكَ هُمُ ٱلصَّٰدِقُونَ

15. Dreptcredincioşi sunt numai aceia care cred în Allah şi în Trimisul Său, care apoi nu s‑au mai îndoit şi au luat parte la luptă cu averile lor şi cu sufletele lor, pe calea lui Allah(19). Aceştia sunt cei sinceri.

(19) Împotriva necredincioşilor.

Ayah: 16

قُلۡ أَتُعَلِّمُونَ ٱللَّهَ بِدِينِكُمۡ وَٱللَّهُ يَعۡلَمُ مَا فِي ٱلسَّمَٰوَٰتِ وَمَا فِي ٱلۡأَرۡضِۚ وَٱللَّهُ بِكُلِّ شَيۡءٍ عَلِيمٞ

16. Spune(20): „Oare voiţi să‑I vorbiţi lui Allah despre credinţa voastră, când Allah ştie ce este în ceruri şi ce este pre pământ şi când Allah este a toate ştiutor?”

(20) Acestor arabi beduini care pretind că ei cred, fără să fi luat parte la luptă.

Ayah: 17

يَمُنُّونَ عَلَيۡكَ أَنۡ أَسۡلَمُواْۖ قُل لَّا تَمُنُّواْ عَلَيَّ إِسۡلَٰمَكُمۖ بَلِ ٱللَّهُ يَمُنُّ عَلَيۡكُمۡ أَنۡ هَدَىٰكُمۡ لِلۡإِيمَٰنِ إِن كُنتُمۡ صَٰدِقِينَ

17. Ei(21) îţi amintesc că ţi‑au făcut cinste îmbrăţişând Islamul. Spune: „Nu‑mi faceţi nici o cinste cu Islamul vostru! Dimpotrivă, Allah v‑a făcut vouă cinste prin aceea că v‑a călăuzit spre credinţă, dacă voi sunteţi adevăraţi(22)!”

(21) Ibn Abbas a spus: Cei din tribul Asad care au venit la Trimisul lui Allah – Allah să l binecuvânteze şi să l miluiască! – i au zis lui: „O, Trimis al lui Allah! Noi am primit Islamul. Arabii beduini au luptat împotriva ta, pe când noi nu ne am luptat cu tine”. Şi au început să se laude arătându i bunăvoinţă şi atunci a fost revelat acest verset nobil.
(22) În ceea ce spuneţi.

Ayah: 18

إِنَّ ٱللَّهَ يَعۡلَمُ غَيۡبَ ٱلسَّمَٰوَٰتِ وَٱلۡأَرۡضِۚ وَٱللَّهُ بَصِيرُۢ بِمَا تَعۡمَلُونَ

18. Allah ştie Necunoscutul din ceruri şi de pre pământ şi Allah vede bine ceea ce faceţi voi.