අර්ථ කථනය පරිච්ඡේදය අත් තව්බා - රුමේනියානු පරිවර්තනය - Islam4ro.com - පිටු අංක 201 - පාරිශුද්ධ අල් කුර්ආනයේ විශ්ව කෝෂය

වාක්‍යය: 87

رَضُواْ بِأَن يَكُونُواْ مَعَ ٱلۡخَوَالِفِ وَطُبِعَ عَلَىٰ قُلُوبِهِمۡ فَهُمۡ لَا يَفۡقَهُونَ

Le-a plăcut lor să fie împreună cu cele rămase [acasă]. Inimile lor au fost pecetluite și nu pricep.

වාක්‍යය: 88

لَٰكِنِ ٱلرَّسُولُ وَٱلَّذِينَ ءَامَنُواْ مَعَهُۥ جَٰهَدُواْ بِأَمۡوَٰلِهِمۡ وَأَنفُسِهِمۡۚ وَأُوْلَٰٓئِكَ لَهُمُ ٱلۡخَيۡرَٰتُۖ وَأُوْلَٰٓئِكَ هُمُ ٱلۡمُفۡلِحُونَ

Însă Trimisul și cei care au crezut laolaltă cu el au luptat cu averile și cu sufletele lor. Aceștia vor avea parte de lucrurile bune și aceștia sunt cei care izbândesc.

වාක්‍යය: 89

أَعَدَّ ٱللَّهُ لَهُمۡ جَنَّٰتٖ تَجۡرِي مِن تَحۡتِهَا ٱلۡأَنۡهَٰرُ خَٰلِدِينَ فِيهَاۚ ذَٰلِكَ ٱلۡفَوۡزُ ٱلۡعَظِيمُ

Allah a pregătit pentru ei Grădini pe sub care curg râuri, în care ei vor sălășlui veșnic. Iar aceasta este marea izbândă.

වාක්‍යය: 90

وَجَآءَ ٱلۡمُعَذِّرُونَ مِنَ ٱلۡأَعۡرَابِ لِيُؤۡذَنَ لَهُمۡ وَقَعَدَ ٱلَّذِينَ كَذَبُواْ ٱللَّهَ وَرَسُولَهُۥۚ سَيُصِيبُ ٱلَّذِينَ كَفَرُواْ مِنۡهُمۡ عَذَابٌ أَلِيمٞ

Și au venit cei care aveau [diverse] motive dintre beduini să ceară îngăduința [de a rămâne acasă], iar cei care L-au mințit pe Allah și pe Trimisul Său au rămas [acasă, fără a cere îngăduință]. Însă pe aceia care nu au crezut dintre ei îi va lovi pedeapsă dureroasă.

වාක්‍යය: 91

لَّيۡسَ عَلَى ٱلضُّعَفَآءِ وَلَا عَلَى ٱلۡمَرۡضَىٰ وَلَا عَلَى ٱلَّذِينَ لَا يَجِدُونَ مَا يُنفِقُونَ حَرَجٌ إِذَا نَصَحُواْ لِلَّهِ وَرَسُولِهِۦۚ مَا عَلَى ٱلۡمُحۡسِنِينَ مِن سَبِيلٖۚ وَٱللَّهُ غَفُورٞ رَّحِيمٞ

Și nu este niciun păcat pentru cei slabi, nici pentru bolnavi și nici pentru cei care nu au din ce să cheltuiască [pe calea lui Allah], dacă ei sunt sinceri față de Allah și față de Trimisul Său. Împotriva celor care fac bine nu este [cale de învinuire], căci Allah este Ghafur [Iertător], Rahim [Îndurător].

වාක්‍යය: 92

وَلَا عَلَى ٱلَّذِينَ إِذَا مَآ أَتَوۡكَ لِتَحۡمِلَهُمۡ قُلۡتَ لَآ أَجِدُ مَآ أَحۡمِلُكُمۡ عَلَيۡهِ تَوَلَّواْ وَّأَعۡيُنُهُمۡ تَفِيضُ مِنَ ٱلدَّمۡعِ حَزَنًا أَلَّا يَجِدُواْ مَا يُنفِقُونَ

Și nici împotriva acelora care au venit la tine, cerând să-i porți [pe animale de călărie], iar tu le-ai zis: „Nu găsesc pe ce să vă port!” și care s-au întors cu ochii plini de lacrimi, de supărare că ei nu găsesc ce să dea.

වාක්‍යය: 93

۞ إِنَّمَا ٱلسَّبِيلُ عَلَى ٱلَّذِينَ يَسۡتَـٔۡذِنُونَكَ وَهُمۡ أَغۡنِيَآءُۚ رَضُواْ بِأَن يَكُونُواْ مَعَ ٱلۡخَوَالِفِ وَطَبَعَ ٱللَّهُ عَلَىٰ قُلُوبِهِمۡ فَهُمۡ لَا يَعۡلَمُونَ

Ci cale [de învinuire] este numai împotriva acelora care îți cer îngăduință, cu toate că sunt înstăriți. Lor le-a plăcut să fie împreună cu cele rămase. Și a pecetluit Allah inimile lor, însă ei nu știu.