மொழிபெயர்ப்பு அத்தியாயம் தாஹா - உரோமானிய மொழிபெயர்ப்பு - Islam4ro.com - பக்க எண் 320 - அல்குர்ஆன் கலைக்களஞ்சியம்

வசனம்: 114

فَتَعَٰلَى ٱللَّهُ ٱلۡمَلِكُ ٱلۡحَقُّۗ وَلَا تَعۡجَلۡ بِٱلۡقُرۡءَانِ مِن قَبۡلِ أَن يُقۡضَىٰٓ إِلَيۡكَ وَحۡيُهُۥۖ وَقُل رَّبِّ زِدۡنِي عِلۡمٗا

Și mai presus [de toate] este Allah - Al-Malik [Regele], Al-Haqq [Adevărul]! Nu te grăbi [O, Mohammed] cu recitarea Coranului mai înainte de a ți se încheia revelarea lui! Și spune: „Doamne, sporește-mi mie știința.”

வசனம்: 115

وَلَقَدۡ عَهِدۡنَآ إِلَىٰٓ ءَادَمَ مِن قَبۡلُ فَنَسِيَ وَلَمۡ نَجِدۡ لَهُۥ عَزۡمٗا

Noi am încheiat un legământ cu Adam mai înainte, însă el l-a uitat și Noi nu am aflat în el tărie^[20].

[20] De a rezista tentației

வசனம்: 116

وَإِذۡ قُلۡنَا لِلۡمَلَٰٓئِكَةِ ٱسۡجُدُواْ لِأٓدَمَ فَسَجَدُوٓاْ إِلَّآ إِبۡلِيسَ أَبَىٰ

Și [spune] când Noi le-am spus Îngerilor: „Prosternați-vă dinaintea lui Adam” și s-au prosternat ei, afară de Iblis^[21], care s-a împotrivit.

[21] A se vedea 2:34

வசனம்: 117

فَقُلۡنَا يَٰٓـَٔادَمُ إِنَّ هَٰذَا عَدُوّٞ لَّكَ وَلِزَوۡجِكَ فَلَا يُخۡرِجَنَّكُمَا مِنَ ٱلۡجَنَّةِ فَتَشۡقَىٰٓ

Atunci Noi am spus: „O, Adam, acesta vă este dușman ție și soaței tale. [Fiți cu grijă] să nu vă scoată pe voi din Rai și să fii tu nefericit.

வசனம்: 118

إِنَّ لَكَ أَلَّا تَجُوعَ فِيهَا وَلَا تَعۡرَىٰ

Cu adevărat, este [o promisiune] pentru tine; pentru ca să nu-ți fie foame în el și să nu fii gol,

வசனம்: 119

وَأَنَّكَ لَا تَظۡمَؤُاْ فِيهَا وَلَا تَضۡحَىٰ

Pentru ca să nu-ți fie ție sete în el și să nu te lovească dogoarea soarelui”.

வசனம்: 120

فَوَسۡوَسَ إِلَيۡهِ ٱلشَّيۡطَٰنُ قَالَ يَٰٓـَٔادَمُ هَلۡ أَدُلُّكَ عَلَىٰ شَجَرَةِ ٱلۡخُلۡدِ وَمُلۡكٖ لَّا يَبۡلَىٰ

Atunci Șeitan l-a ispitit, spunându-i: „O, Adam, vrei tu să-ți arăt pomul veșniciei și împărăția care nu piere?”

வசனம்: 121

فَأَكَلَا مِنۡهَا فَبَدَتۡ لَهُمَا سَوۡءَٰتُهُمَا وَطَفِقَا يَخۡصِفَانِ عَلَيۡهِمَا مِن وَرَقِ ٱلۡجَنَّةِۚ وَعَصَىٰٓ ءَادَمُ رَبَّهُۥ فَغَوَىٰ

Și au mâncat ei doi [Adam și soția sa] din el și li s-a arătat goliciunea lor și au început să strângă, pentru a se acoperi, frunze din Rai. Adam nu s-a supus, așadar, Domnului său și a ajuns în rătăcire.

வசனம்: 122

ثُمَّ ٱجۡتَبَٰهُ رَبُّهُۥ فَتَابَ عَلَيۡهِ وَهَدَىٰ

Apoi l-a ales pe el Domnul său, l-a iertat și l-a călăuzit.

வசனம்: 123

قَالَ ٱهۡبِطَا مِنۡهَا جَمِيعَۢاۖ بَعۡضُكُمۡ لِبَعۡضٍ عَدُوّٞۖ فَإِمَّا يَأۡتِيَنَّكُم مِّنِّي هُدٗى فَمَنِ ٱتَّبَعَ هُدَايَ فَلَا يَضِلُّ وَلَا يَشۡقَىٰ

[Allah a spus]: „Coborâți amândoi din el [din Paradis]! Vă veți fi toți dușmani unul altuia. Apoi, dacă va mai veni la voi o călăuzire din partea Mea, cel care va urma calea Mea cea dreaptă nu va rătăci [în această viață] și nu va fi nefericit [în Viața de Apoi].

வசனம்: 124

وَمَنۡ أَعۡرَضَ عَن ذِكۡرِي فَإِنَّ لَهُۥ مَعِيشَةٗ ضَنكٗا وَنَحۡشُرُهُۥ يَوۡمَ ٱلۡقِيَٰمَةِ أَعۡمَىٰ

Însă cel care se va îndepărta de la Pomenirea Mea, cu adevărat, el va avea parte de o viață grea și în Ziua Învierii îl vom aduce pe el orb la adunare.”

வசனம்: 125

قَالَ رَبِّ لِمَ حَشَرۡتَنِيٓ أَعۡمَىٰ وَقَدۡ كُنتُ بَصِيرٗا

El va spune: „Doamne, de ce m-ai adus pe mine orb, la adunare, după ce mai înainte am fost eu bine-văzător?”