மொழிபெயர்ப்பு அத்தியாயம் ஸூரா அந்நம்ல் - الترجمة الرومانية - அல்குர்ஆன் கலைக்களஞ்சியம்

AN-NAML

வசனம்: 1

طسٓۚ تِلۡكَ ءَايَٰتُ ٱلۡقُرۡءَانِ وَكِتَابٖ مُّبِينٍ

Ta’, Sin^[726]. Acestea sunt versetele Coranului, și o Carte limpede -

[726] A se vedea 2:1

வசனம்: 2

هُدٗى وَبُشۡرَىٰ لِلۡمُؤۡمِنِينَ

O călăuză și o bunăvestire pentru dreptcredincioșii

வசனம்: 3

ٱلَّذِينَ يُقِيمُونَ ٱلصَّلَوٰةَ وَيُؤۡتُونَ ٱلزَّكَوٰةَ وَهُم بِٱلۡأٓخِرَةِ هُمۡ يُوقِنُونَ

Care împlinesc Rugăciunea [As-Salat], achită Dania [Az-Zakat] și cred cu tărie în Lumea de Apoi.

வசனம்: 4

إِنَّ ٱلَّذِينَ لَا يُؤۡمِنُونَ بِٱلۡأٓخِرَةِ زَيَّنَّا لَهُمۡ أَعۡمَٰلَهُمۡ فَهُمۡ يَعۡمَهُونَ

Cu adevărat, acelora care nu cred în Viața de Apoi Noi le-am înfrumusețat faptele, iar ei sunt în cumplită rătăcire.

வசனம்: 5

أُوْلَٰٓئِكَ ٱلَّذِينَ لَهُمۡ سُوٓءُ ٱلۡعَذَابِ وَهُمۡ فِي ٱلۡأٓخِرَةِ هُمُ ٱلۡأَخۡسَرُونَ

Aceștia sunt cei care vor avea parte de pedeapsă rea, iar în Viața de Apoi ei sunt cei care vor pierde cel mai mult.

வசனம்: 6

وَإِنَّكَ لَتُلَقَّى ٱلۡقُرۡءَانَ مِن لَّدُنۡ حَكِيمٍ عَلِيمٍ

Și, cu adevărat, [o, Mohammed] tu primești Coranul de la un Înțelept și Bineștiutor.

வசனம்: 7

إِذۡ قَالَ مُوسَىٰ لِأَهۡلِهِۦٓ إِنِّيٓ ءَانَسۡتُ نَارٗا سَـَٔاتِيكُم مِّنۡهَا بِخَبَرٍ أَوۡ ءَاتِيكُم بِشِهَابٖ قَبَسٖ لَّعَلَّكُمۡ تَصۡطَلُونَ

[Spune] când Moise i-a zis familiei sale: „Eu zăresc un foc. Vă voi aduce o veste de la el sau vă voi aduce un tăciune aprins, pentru ca voi să vă încălziți”.

வசனம்: 8

فَلَمَّا جَآءَهَا نُودِيَ أَنۢ بُورِكَ مَن فِي ٱلنَّارِ وَمَنۡ حَوۡلَهَا وَسُبۡحَٰنَ ٱللَّهِ رَبِّ ٱلۡعَٰلَمِينَ

Dar când a venit la el, i s-a spus lui: „Binecuvântat este Cel ce e în foc și oricine este în jurul lui [un foc neobișnuit a cărui lumina era înălțată către cer]! Mărire lui Allah, Stăpânul Lumilor!

வசனம்: 9

يَٰمُوسَىٰٓ إِنَّهُۥٓ أَنَا ٱللَّهُ ٱلۡعَزِيزُ ٱلۡحَكِيمُ

O, Moise! Eu sunt Allah Al-’Aziz [Cel Preaputernic] [și] Al-Hakim [Înțelept].”

வசனம்: 10

وَأَلۡقِ عَصَاكَۚ فَلَمَّا رَءَاهَا تَهۡتَزُّ كَأَنَّهَا جَآنّٞ وَلَّىٰ مُدۡبِرٗا وَلَمۡ يُعَقِّبۡۚ يَٰمُوسَىٰ لَا تَخَفۡ إِنِّي لَا يَخَافُ لَدَيَّ ٱلۡمُرۡسَلُونَ

[Și i s-a spus] „Aruncă toiagul tău.” Și când l-a văzut mișcându-se ca un șarpe, a apucat-o la fugă, fără să se mai uite înapoi. [Allah a spus:] „O, Moise, nu te teme! Trimișii nu se tem în prezența Mea!

வசனம்: 11

إِلَّا مَن ظَلَمَ ثُمَّ بَدَّلَ حُسۡنَۢا بَعۡدَ سُوٓءٖ فَإِنِّي غَفُورٞ رَّحِيمٞ

Doar dacă cineva a fost nedrept, însă apoi a schimbat răul cu bine, căci într-adevăr Eu sunt Ghafur [Iertător], Rahim [Îndurător].”

வசனம்: 12

وَأَدۡخِلۡ يَدَكَ فِي جَيۡبِكَ تَخۡرُجۡ بَيۡضَآءَ مِنۡ غَيۡرِ سُوٓءٖۖ فِي تِسۡعِ ءَايَٰتٍ إِلَىٰ فِرۡعَوۡنَ وَقَوۡمِهِۦٓۚ إِنَّهُمۡ كَانُواْ قَوۡمٗا فَٰسِقِينَ

Pune-ți mâna în deschizătura cămășii tale! Ea va ieși albă, fără niciun rău. [Acestea sunt] dintre cele nouă minuni pentru Faraon și poporul său, fiindcă ei sunt într-adevăr un popor de nelegiuiți.”

வசனம்: 13

فَلَمَّا جَآءَتۡهُمۡ ءَايَٰتُنَا مُبۡصِرَةٗ قَالُواْ هَٰذَا سِحۡرٞ مُّبِينٞ

Și când semnele Noastre li s-au arătat lor clare, ei au spus: „Aceasta este magie clară.”

வசனம்: 14

وَجَحَدُواْ بِهَا وَٱسۡتَيۡقَنَتۡهَآ أَنفُسُهُمۡ ظُلۡمٗا وَعُلُوّٗاۚ فَٱنظُرۡ كَيۡفَ كَانَ عَٰقِبَةُ ٱلۡمُفۡسِدِينَ

Și ei le-au tăgăduit, cu nedreptate și îngâmfare, chiar dacă sufletele lor erau convinse de ele. Și privește care a fost sfârșitul celor nelegiuiți [necredincioși și mincinoși].

வசனம்: 15

وَلَقَدۡ ءَاتَيۡنَا دَاوُۥدَ وَسُلَيۡمَٰنَ عِلۡمٗاۖ وَقَالَا ٱلۡحَمۡدُ لِلَّهِ ٱلَّذِي فَضَّلَنَا عَلَىٰ كَثِيرٖ مِّنۡ عِبَادِهِ ٱلۡمُؤۡمِنِينَ

Noi le-am dat lui David și lui Solomon știință și ei au spus: „Mărire lui Allah care ne-a ales pe noi înaintea multora dintre robii Săi credincioși!”

வசனம்: 16

وَوَرِثَ سُلَيۡمَٰنُ دَاوُۥدَۖ وَقَالَ يَٰٓأَيُّهَا ٱلنَّاسُ عُلِّمۡنَا مَنطِقَ ٱلطَّيۡرِ وَأُوتِينَا مِن كُلِّ شَيۡءٍۖ إِنَّ هَٰذَا لَهُوَ ٱلۡفَضۡلُ ٱلۡمُبِينُ

Și Solomon l-a moștenit [prin știință] pe David și a spus: „O, voi oameni! Noi am fost învățați graiul păsărilor și ni s-a dat nouă din toate lucrurile. Cu adevărat, acesta este harul cel limpede!”

வசனம்: 17

وَحُشِرَ لِسُلَيۡمَٰنَ جُنُودُهُۥ مِنَ ٱلۡجِنِّ وَٱلۡإِنسِ وَٱلطَّيۡرِ فَهُمۡ يُوزَعُونَ

Și au fost adunate la Solomon oștile sale de djinni, de oameni și de păsări și au fost ele aranjate în cete [mărșăluind].

வசனம்: 18

حَتَّىٰٓ إِذَآ أَتَوۡاْ عَلَىٰ وَادِ ٱلنَّمۡلِ قَالَتۡ نَمۡلَةٞ يَٰٓأَيُّهَا ٱلنَّمۡلُ ٱدۡخُلُواْ مَسَٰكِنَكُمۡ لَا يَحۡطِمَنَّكُمۡ سُلَيۡمَٰنُ وَجُنُودُهُۥ وَهُمۡ لَا يَشۡعُرُونَ

Și când au sosit ele în Valea Furnicilor, o furnică a spus: „O, voi furnicilor! Intrați în casele voastre, ca să nu vă strivească Solomon și oștile sale, fără ca ei să-și dea seama!”

வசனம்: 19

فَتَبَسَّمَ ضَاحِكٗا مِّن قَوۡلِهَا وَقَالَ رَبِّ أَوۡزِعۡنِيٓ أَنۡ أَشۡكُرَ نِعۡمَتَكَ ٱلَّتِيٓ أَنۡعَمۡتَ عَلَيَّ وَعَلَىٰ وَٰلِدَيَّ وَأَنۡ أَعۡمَلَ صَٰلِحٗا تَرۡضَىٰهُ وَأَدۡخِلۡنِي بِرَحۡمَتِكَ فِي عِبَادِكَ ٱلصَّٰلِحِينَ

El [Solomon] a surâs, amuzat de vorbele ei, și a spus: „Doamne, îngăduie-mi mie să-Ți mulțumesc pentru harul pe care l-ai revărsat asupra mea și asupra părinților mei și să săvârșesc fapte bune de care Tu să fii mulțumit și ajută-mă pe mine să fiu - prin îndurarea Ta - printre robii Tăi cei evlavioși!”

வசனம்: 20

وَتَفَقَّدَ ٱلطَّيۡرَ فَقَالَ مَالِيَ لَآ أَرَى ٱلۡهُدۡهُدَ أَمۡ كَانَ مِنَ ٱلۡغَآئِبِينَ

Apoi el a cercetat păsările și a spus: „De ce nu văd eu pupăza? O fi ea dintre cei care sunt absenți?

வசனம்: 21

لَأُعَذِّبَنَّهُۥ عَذَابٗا شَدِيدًا أَوۡ لَأَاْذۡبَحَنَّهُۥٓ أَوۡ لَيَأۡتِيَنِّي بِسُلۡطَٰنٖ مُّبِينٖ

O voi pedepsi cu o pedeapsă chinuitoare sau o voi sacrifica! Doar dacă îmi va aduce ea un motiv deslușit.”

வசனம்: 22

فَمَكَثَ غَيۡرَ بَعِيدٖ فَقَالَ أَحَطتُ بِمَا لَمۡ تُحِطۡ بِهِۦ وَجِئۡتُكَ مِن سَبَإِۭ بِنَبَإٖ يَقِينٍ

Dar ea nu a rămas [absentă] prea mult și [s-a ivit], spunând: „Eu am aflat ceea ce tu nu știi! Îți aduc din Saba' o veste sigură:

வசனம்: 23

إِنِّي وَجَدتُّ ٱمۡرَأَةٗ تَمۡلِكُهُمۡ وَأُوتِيَتۡ مِن كُلِّ شَيۡءٖ وَلَهَا عَرۡشٌ عَظِيمٞ

Eu am găsit [acolo] o femeie care împărățește peste ei. Și i s-au dat ei din toate lucrurile. Și are ea un tron minunat.

வசனம்: 24

وَجَدتُّهَا وَقَوۡمَهَا يَسۡجُدُونَ لِلشَّمۡسِ مِن دُونِ ٱللَّهِ وَزَيَّنَ لَهُمُ ٱلشَّيۡطَٰنُ أَعۡمَٰلَهُمۡ فَصَدَّهُمۡ عَنِ ٱلسَّبِيلِ فَهُمۡ لَا يَهۡتَدُونَ

Am aflat-o prosternându-se împreună cu poporul ei dinaintea Soarelui, în locul lui Allah. Șeitan le-a împodobit faptele lor și i-a abătut pe ei de la calea [lui Allah] și nu sunt ei bine călăuziți!

வசனம்: 25

أَلَّاۤ يَسۡجُدُواْۤ لِلَّهِ ٱلَّذِي يُخۡرِجُ ٱلۡخَبۡءَ فِي ٱلسَّمَٰوَٰتِ وَٱلۡأَرۡضِ وَيَعۡلَمُ مَا تُخۡفُونَ وَمَا تُعۡلِنُونَ

[Și] astfel ei nu voiesc să se prosterneze lui Allah, Cel care face să iasă la iveală cele ascunse în Ceruri și pre Pământ și care știe atât ceea ce țin ei ascuns cât și ceea ce mărturisesc ei.

வசனம்: 26

ٱللَّهُ لَآ إِلَٰهَ إِلَّا هُوَ رَبُّ ٱلۡعَرۡشِ ٱلۡعَظِيمِ۩

Allah! Nu există altă divinitate în afară de El, Stăpânul Tronului măreț!”

வசனம்: 27

۞ قَالَ سَنَنظُرُ أَصَدَقۡتَ أَمۡ كُنتَ مِنَ ٱلۡكَٰذِبِينَ

[Solomon] a spus : „Vom vedea, dacă tu spui adevărul ori de ești dintre cei care mint.

வசனம்: 28

ٱذۡهَب بِّكِتَٰبِي هَٰذَا فَأَلۡقِهۡ إِلَيۡهِمۡ ثُمَّ تَوَلَّ عَنۡهُمۡ فَٱنظُرۡ مَاذَا يَرۡجِعُونَ

Du-te cu această scrisoare de la mine și aruncă-le-o lor. Apoi stai departe de ei și vezi ce vor trimite ca răspuns!”

வசனம்: 29

قَالَتۡ يَٰٓأَيُّهَا ٱلۡمَلَؤُاْ إِنِّيٓ أُلۡقِيَ إِلَيَّ كِتَٰبٞ كَرِيمٌ

Ea a spus: „O, voi înalți dregători! A fost aruncată dinaintea mea o scrisoare nobilă.

வசனம்: 30

إِنَّهُۥ مِن سُلَيۡمَٰنَ وَإِنَّهُۥ بِسۡمِ ٱللَّهِ ٱلرَّحۡمَٰنِ ٱلرَّحِيمِ

Într-adevăr vine de la Solomon și este [scris]: „În numele lui Allah Ar-Rahman [Cel Milostiv], Ar-Rahim [Îndurător].

வசனம்: 31

أَلَّا تَعۡلُواْ عَلَيَّ وَأۡتُونِي مُسۡلِمِينَ

Nu fiți semeți cu mine, ci veniți la mine cu supunere [față de Allah, ca și musulmani]”

வசனம்: 32

قَالَتۡ يَٰٓأَيُّهَا ٱلۡمَلَؤُاْ أَفۡتُونِي فِيٓ أَمۡرِي مَا كُنتُ قَاطِعَةً أَمۡرًا حَتَّىٰ تَشۡهَدُونِ

Ea a spus: „O, voi înalți dregători! Sfătuiți-mă în această privință căci eu nu hotărăsc în nicio treabă fără ca voi să fiți de față [pentru a mă sfătui]!”

வசனம்: 33

قَالُواْ نَحۡنُ أُوْلُواْ قُوَّةٖ وَأُوْلُواْ بَأۡسٖ شَدِيدٖ وَٱلۡأَمۡرُ إِلَيۡكِ فَٱنظُرِي مَاذَا تَأۡمُرِينَ

Ei au spus: „Noi avem putere și avem tărie mare, însă porunca este la tine, așa că vezi ce poruncești!”

வசனம்: 34

قَالَتۡ إِنَّ ٱلۡمُلُوكَ إِذَا دَخَلُواْ قَرۡيَةً أَفۡسَدُوهَا وَجَعَلُوٓاْ أَعِزَّةَ أَهۡلِهَآ أَذِلَّةٗۚ وَكَذَٰلِكَ يَفۡعَلُونَ

Ea a spus: „Cu adevărat, când regii intră într-o cetate, ei o strică și pe cei mai puternici dintre locuitorii ei îi fac umili. Astfel fac ei [de obicei];

வசனம்: 35

وَإِنِّي مُرۡسِلَةٌ إِلَيۡهِم بِهَدِيَّةٖ فَنَاظِرَةُۢ بِمَ يَرۡجِعُ ٱلۡمُرۡسَلُونَ

Dar eu voi să le trimit lor un dar și voi aștepta să văd cu ce se întorc solii!”

வசனம்: 36

فَلَمَّا جَآءَ سُلَيۡمَٰنَ قَالَ أَتُمِدُّونَنِ بِمَالٖ فَمَآ ءَاتَىٰنِۦَ ٱللَّهُ خَيۡرٞ مِّمَّآ ءَاتَىٰكُمۚ بَلۡ أَنتُم بِهَدِيَّتِكُمۡ تَفۡرَحُونَ

Când a venit [solia] la Solomon, el a spus: „Voiți voi să-mi sporiți averea, când ceea ce mi-a dat mie Allah este mai bun decât ceea ce v-a dat vouă?! Așadar bucurați-vă voi de darul vostru!

வசனம்: 37

ٱرۡجِعۡ إِلَيۡهِمۡ فَلَنَأۡتِيَنَّهُم بِجُنُودٖ لَّا قِبَلَ لَهُم بِهَا وَلَنُخۡرِجَنَّهُم مِّنۡهَآ أَذِلَّةٗ وَهُمۡ صَٰغِرُونَ

Întoarce-te [conducător al soliei] la ei! Și vom veni noi cu soldați asupra lor, cărora nu le vor putea sta împotrivă! Și-i vom alunga noi de acolo umiliți și vor fi ei rușinați!”

வசனம்: 38

قَالَ يَٰٓأَيُّهَا ٱلۡمَلَؤُاْ أَيُّكُمۡ يَأۡتِينِي بِعَرۡشِهَا قَبۡلَ أَن يَأۡتُونِي مُسۡلِمِينَ

[Solomon] a spus: „O, voi înalți dregători [dintre djnni]! Cine dintre voi îmi va aduce mie tronul ei, înainte ca ei să vină la mine supuși?”

வசனம்: 39

قَالَ عِفۡرِيتٞ مِّنَ ٱلۡجِنِّ أَنَا۠ ءَاتِيكَ بِهِۦ قَبۡلَ أَن تَقُومَ مِن مَّقَامِكَۖ وَإِنِّي عَلَيۡهِ لَقَوِيٌّ أَمِينٞ

Unul puternic dintre djinni a spus: „Eu ți-l voi aduce mai înainte ca tu să te ridici de pe locul tău, căci eu sunt în stare de aceasta și sunt vrednic de încredere!”

வசனம்: 40

قَالَ ٱلَّذِي عِندَهُۥ عِلۡمٞ مِّنَ ٱلۡكِتَٰبِ أَنَا۠ ءَاتِيكَ بِهِۦ قَبۡلَ أَن يَرۡتَدَّ إِلَيۡكَ طَرۡفُكَۚ فَلَمَّا رَءَاهُ مُسۡتَقِرًّا عِندَهُۥ قَالَ هَٰذَا مِن فَضۡلِ رَبِّي لِيَبۡلُوَنِيٓ ءَأَشۡكُرُ أَمۡ أَكۡفُرُۖ وَمَن شَكَرَ فَإِنَّمَا يَشۡكُرُ لِنَفۡسِهِۦۖ وَمَن كَفَرَ فَإِنَّ رَبِّي غَنِيّٞ كَرِيمٞ

A spus unul care avea știință din Scriptură: „Eu ți-l voi aduce înainte ca tu să clipești din ochi!”. Și când a văzut [Solomon tronul] stând dinaintea lui, a spus: „Aceasta este prin grația Domnului meu, ca să mă încerce dacă eu sunt mulțumitor sau sunt nemulțumitor. Însă acela care este mulțumitor este mulțumitor pentru sine însuși, cât despre acela care este nemulțumitor, Domnul meu Își este Deajuns pentru Sine și El este Ghaniy [Înstărit] [și] Karim [Mărinimos].

வசனம்: 41

قَالَ نَكِّرُواْ لَهَا عَرۡشَهَا نَنظُرۡ أَتَهۡتَدِيٓ أَمۡ تَكُونُ مِنَ ٱلَّذِينَ لَا يَهۡتَدُونَ

Și a [mai] spus el: „Faceți tronul ei de nerecunoscut [pentru ea], să vedem dacă ea este călăuzită sau dacă ea este dintre aceia care nu sunt călăuziți!”

வசனம்: 42

فَلَمَّا جَآءَتۡ قِيلَ أَهَٰكَذَا عَرۡشُكِۖ قَالَتۡ كَأَنَّهُۥ هُوَۚ وَأُوتِينَا ٱلۡعِلۡمَ مِن قَبۡلِهَا وَكُنَّا مُسۡلِمِينَ

Și când a venit ea, i s-a spus: „Tronul tău este ca acesta?” Iar ea a răspuns: “Parcă ar fi el...” [Solomon a spus] „Și nouă ni se dăduse știința înaintea ei și eram noi deja supuși”.

வசனம்: 43

وَصَدَّهَا مَا كَانَت تَّعۡبُدُ مِن دُونِ ٱللَّهِۖ إِنَّهَا كَانَتۡ مِن قَوۡمٖ كَٰفِرِينَ

Însă pe ea o abătuse ceea ce ea adora în locul lui Allah și era ea dintr-un popor de necredincioși.

வசனம்: 44

قِيلَ لَهَا ٱدۡخُلِي ٱلصَّرۡحَۖ فَلَمَّا رَأَتۡهُ حَسِبَتۡهُ لُجَّةٗ وَكَشَفَتۡ عَن سَاقَيۡهَاۚ قَالَ إِنَّهُۥ صَرۡحٞ مُّمَرَّدٞ مِّن قَوَارِيرَۗ قَالَتۡ رَبِّ إِنِّي ظَلَمۡتُ نَفۡسِي وَأَسۡلَمۡتُ مَعَ سُلَيۡمَٰنَ لِلَّهِ رَبِّ ٱلۡعَٰلَمِينَ

I s-a spus ei: „Intră în palat!” Și când l-a văzut ea, l-a socotit a fi o mare adâncă^[727] și [și-a ridicat poalele], descoperindu-și picioarele. Atunci, [Solomon] a spus: “Este un palat pardosit cu cristal”. Ea a spus: „Doamne, eu sunt nedreaptă față de mine însămi! Eu mă supun împreună cu Solomon lui Allah, Stăpânul Lumilor!”

[727] Podeaua era transparentă și sub ea curgea apa

வசனம்: 45

وَلَقَدۡ أَرۡسَلۡنَآ إِلَىٰ ثَمُودَ أَخَاهُمۡ صَٰلِحًا أَنِ ٱعۡبُدُواْ ٱللَّهَ فَإِذَا هُمۡ فَرِيقَانِ يَخۡتَصِمُونَ

Și l-am trimis Noi la poporul Thamud pe fratele lor Salih, [care le-a spus lor]: „Adorați-L pe Allah!” Dar iată că ei s-au împărțit în două cete care s-au luat la ceartă.

வசனம்: 46

قَالَ يَٰقَوۡمِ لِمَ تَسۡتَعۡجِلُونَ بِٱلسَّيِّئَةِ قَبۡلَ ٱلۡحَسَنَةِۖ لَوۡلَا تَسۡتَغۡفِرُونَ ٱللَّهَ لَعَلَّكُمۡ تُرۡحَمُونَ

El a spus: „O, popor al meu! De ce vă grăbiți voi cu răul înaintea binelui?^[728] De ce nu vă rugați lui Allah pentru iertare? Poate că vi se va arăta vouă îndurare!”

[728] Provocându-l pe Salih să aducă pedeapsa promisă în loc să ceară milă de la Allah

வசனம்: 47

قَالُواْ ٱطَّيَّرۡنَا بِكَ وَبِمَن مَّعَكَۚ قَالَ طَٰٓئِرُكُمۡ عِندَ ٱللَّهِۖ بَلۡ أَنتُمۡ قَوۡمٞ تُفۡتَنُونَ

Ei au spus: „Noi vedem în tine și în cei care sunt cu tine semn rău”. Dar el le-a răspuns: „Semnul vostru [destinul ] rău este la Allah! Însă voi sunteți un popor testat^[729].”

[729] Sau „ispitit [de Șeitan]”

வசனம்: 48

وَكَانَ فِي ٱلۡمَدِينَةِ تِسۡعَةُ رَهۡطٖ يُفۡسِدُونَ فِي ٱلۡأَرۡضِ وَلَا يُصۡلِحُونَ

Și se aflau în cetate nouă căpetenii care semănau numai rău pe Pământ și nu făceau niciun bine.

வசனம்: 49

قَالُواْ تَقَاسَمُواْ بِٱللَّهِ لَنُبَيِّتَنَّهُۥ وَأَهۡلَهُۥ ثُمَّ لَنَقُولَنَّ لِوَلِيِّهِۦ مَا شَهِدۡنَا مَهۡلِكَ أَهۡلِهِۦ وَإِنَّا لَصَٰدِقُونَ

Ei au spus: „Jurați pe Allah că noi ne vom năpusti peste noapte asupra sa și asupra familiei sale! Apoi îi vom spune noi rudei sale celei mai apropiate [căreia îi revine răzbunarea lui]: „Noi nu am fost de față la pieirea familiei lui. Și noi spunem adevărul”.

வசனம்: 50

وَمَكَرُواْ مَكۡرٗا وَمَكَرۡنَا مَكۡرٗا وَهُمۡ لَا يَشۡعُرُونَ

Și ei au făcut un plan și am făcut și Noi un plan, fără ca ei să-și dea seama

வசனம்: 51

فَٱنظُرۡ كَيۡفَ كَانَ عَٰقِبَةُ مَكۡرِهِمۡ أَنَّا دَمَّرۡنَٰهُمۡ وَقَوۡمَهُمۡ أَجۡمَعِينَ

Și privește care a fost sfârșitul vicleșugului lor: Noi i-am nimicit pe ei împreună cu tot poporul lor!

வசனம்: 52

فَتِلۡكَ بُيُوتُهُمۡ خَاوِيَةَۢ بِمَا ظَلَمُوٓاْۚ إِنَّ فِي ذَٰلِكَ لَأٓيَةٗ لِّقَوۡمٖ يَعۡلَمُونَ

Iar casele acestea ale lor au rămas pustii pentru că ei au fost nelegiuiți. Întru aceasta este un semn pentru un popor [de oameni] care pricep.

வசனம்: 53

وَأَنجَيۡنَا ٱلَّذِينَ ءَامَنُواْ وَكَانُواْ يَتَّقُونَ

Însă Noi i-am mântuit pe cei care au crezut și au fost cu frică de Allah.

வசனம்: 54

وَلُوطًا إِذۡ قَالَ لِقَوۡمِهِۦٓ أَتَأۡتُونَ ٱلۡفَٰحِشَةَ وَأَنتُمۡ تُبۡصِرُونَ

Și [spune] când Lot i-a spus poporului său: „Vă dedați voi la faptă rușinoasă^[730], când voi vedeți limpede [răul pe care îl faceți]?

[730] Homosexualitate

வசனம்: 55

أَئِنَّكُمۡ لَتَأۡتُونَ ٱلرِّجَالَ شَهۡوَةٗ مِّن دُونِ ٱلنِّسَآءِۚ بَلۡ أَنتُمۡ قَوۡمٞ تَجۡهَلُونَ

Vă apropiați voi de bărbați cu poftă, în loc de muieri? Cu adevărat, voi sunteți un popor ce se poartă nesăbuit!”

வசனம்: 56

۞ فَمَا كَانَ جَوَابَ قَوۡمِهِۦٓ إِلَّآ أَن قَالُوٓاْ أَخۡرِجُوٓاْ ءَالَ لُوطٖ مِّن قَرۡيَتِكُمۡۖ إِنَّهُمۡ أُنَاسٞ يَتَطَهَّرُونَ

Și nu a fost răspunsul poporului său altul decât că au spus: „Alungați familia lui Lot din cetatea voastră, căci ei sunt oameni care se pretind curați!”

வசனம்: 57

فَأَنجَيۡنَٰهُ وَأَهۡلَهُۥٓ إِلَّا ٱمۡرَأَتَهُۥ قَدَّرۡنَٰهَا مِنَ ٱلۡغَٰبِرِينَ

Și l-am mântuit Noi pe el împreună cu familia sa, în afară de soția lui, căreia i-am hotărât să fie dintre cei pierduți.

வசனம்: 58

وَأَمۡطَرۡنَا عَلَيۡهِم مَّطَرٗاۖ فَسَآءَ مَطَرُ ٱلۡمُنذَرِينَ

Și am făcut Noi să coboare asupra lor ploaie [de pietre]. Și ce rea a fost ploaia acestor oameni preveniți!

வசனம்: 59

قُلِ ٱلۡحَمۡدُ لِلَّهِ وَسَلَٰمٌ عَلَىٰ عِبَادِهِ ٱلَّذِينَ ٱصۡطَفَىٰٓۗ ءَآللَّهُ خَيۡرٌ أَمَّا يُشۡرِكُونَ

Spune [Mohammed]: „Laudă lui Allah și pace asupra robilor Săi pe care i-a ales! Allah este mai bun sau ceea ce voi Îi asociați?”

வசனம்: 60

أَمَّنۡ خَلَقَ ٱلسَّمَٰوَٰتِ وَٱلۡأَرۡضَ وَأَنزَلَ لَكُم مِّنَ ٱلسَّمَآءِ مَآءٗ فَأَنۢبَتۡنَا بِهِۦ حَدَآئِقَ ذَاتَ بَهۡجَةٖ مَّا كَانَ لَكُمۡ أَن تُنۢبِتُواْ شَجَرَهَآۗ أَءِلَٰهٞ مَّعَ ٱللَّهِۚ بَلۡ هُمۡ قَوۡمٞ يَعۡدِلُونَ

Nu este El Cel care a creat Cerurile și Pământul și v-a pogorât vouă apă din cer? Și cu ea Noi am făcut să răsară grădini minunate! [Altfel] nu v-ar fi fost vouă dat să faceți să răsară pomii lor! Oare există altă divinitate alături de Allah^[731]? Însă ei sunt un popor [de oameni] care se abat!

[731] Are trei înțelesuri: „Este oare un alt dumnezeu care a făcut aceasta împreună cu Allah?” sau „Există oare un alt dumnezeu ce merită a fi adorat împreună cu Allah?” „Există oare un alt dumnezeu ce poate fi comparat cu Allah?”

வசனம்: 61

أَمَّن جَعَلَ ٱلۡأَرۡضَ قَرَارٗا وَجَعَلَ خِلَٰلَهَآ أَنۡهَٰرٗا وَجَعَلَ لَهَا رَوَٰسِيَ وَجَعَلَ بَيۡنَ ٱلۡبَحۡرَيۡنِ حَاجِزًاۗ أَءِلَٰهٞ مَّعَ ٱللَّهِۚ بَلۡ أَكۡثَرُهُمۡ لَا يَعۡلَمُونَ

Nu este El Cel care a făcut pământul loc de repaus, a pus în mijlocul lui râuri, și a făcut munți neclintiți, și a pus o stavilă între cele două mări? [Însă] cei mai mulți dintre ei nu știu!

வசனம்: 62

أَمَّن يُجِيبُ ٱلۡمُضۡطَرَّ إِذَا دَعَاهُ وَيَكۡشِفُ ٱلسُّوٓءَ وَيَجۡعَلُكُمۡ خُلَفَآءَ ٱلۡأَرۡضِۗ أَءِلَٰهٞ مَّعَ ٱللَّهِۚ قَلِيلٗا مَّا تَذَكَّرُونَ

Nu este El Cel care răspunde celui care este la nevoie, când Îl cheamă, și îndepărtează răul și vă face pe voi urmași pe pământ? Oare există altă divinitate alături de Allah? Numai rareori vă aduceți voi aminte!

வசனம்: 63

أَمَّن يَهۡدِيكُمۡ فِي ظُلُمَٰتِ ٱلۡبَرِّ وَٱلۡبَحۡرِ وَمَن يُرۡسِلُ ٱلرِّيَٰحَ بُشۡرَۢا بَيۡنَ يَدَيۡ رَحۡمَتِهِۦٓۗ أَءِلَٰهٞ مَّعَ ٱللَّهِۚ تَعَٰلَى ٱللَّهُ عَمَّا يُشۡرِكُونَ

Nu este El Cel care vă călăuzește prin întunecimile uscatului și mării și Cel care trimite vânturile ca vestitori de bine înaintea îndurării Sale [ploii]? Oare există altă divinitate alături de Allah? Allah Preamăritul este mai presus de ceea ce-I fac ei ca asociați!

வசனம்: 64

أَمَّن يَبۡدَؤُاْ ٱلۡخَلۡقَ ثُمَّ يُعِيدُهُۥ وَمَن يَرۡزُقُكُم مِّنَ ٱلسَّمَآءِ وَٱلۡأَرۡضِۗ أَءِلَٰهٞ مَّعَ ٱللَّهِۚ قُلۡ هَاتُواْ بُرۡهَٰنَكُمۡ إِن كُنتُمۡ صَٰدِقِينَ

Nu este El Cel care a început înfăptuirea [omului] și apoi îl va face din nou? Oare Cine este Cel care vă dă din Cer și de pe Pământ cele de trebuință traiului? Oare există altă divinitate alături de Allah? Spune: „Aduceți dovada voastră dacă voi sunteți cei care grăiesc adevărul!”

வசனம்: 65

قُل لَّا يَعۡلَمُ مَن فِي ٱلسَّمَٰوَٰتِ وَٱلۡأَرۡضِ ٱلۡغَيۡبَ إِلَّا ٱللَّهُۚ وَمَا يَشۡعُرُونَ أَيَّانَ يُبۡعَثُونَ

Spune: „Nu știe nimeni dintre cei care sunt în Ceruri și pe Pământ Necunoscutul, în afară de Allah!” Iar ei nu-și dau seama când vor fi înviați!

வசனம்: 66

بَلِ ٱدَّٰرَكَ عِلۡمُهُمۡ فِي ٱلۡأٓخِرَةِۚ بَلۡ هُمۡ فِي شَكّٖ مِّنۡهَاۖ بَلۡ هُم مِّنۡهَا عَمُونَ

Și oare știința lor a ajuns [să afle ceva] despre Ziua de Apoi? Dimpotrivă, ei sunt în îndoială despre aceasta, ba ei sunt orbi față de aceasta!

வசனம்: 67

وَقَالَ ٱلَّذِينَ كَفَرُوٓاْ أَءِذَا كُنَّا تُرَٰبٗا وَءَابَآؤُنَآ أَئِنَّا لَمُخۡرَجُونَ

Iar cei care nu cred spun: „Dacă suntem noi țărână, noi și părinții noștri, mai putem noi fi scoși?

வசனம்: 68

لَقَدۡ وُعِدۡنَا هَٰذَا نَحۡنُ وَءَابَآؤُنَا مِن قَبۡلُ إِنۡ هَٰذَآ إِلَّآ أَسَٰطِيرُ ٱلۡأَوَّلِينَ

Ni s-a făgăduit nouă aceasta, ca și părinților noștri mai înainte, dar acestea nu sunt decât povești ale popoarelor celor vechi!”

வசனம்: 69

قُلۡ سِيرُواْ فِي ٱلۡأَرۡضِ فَٱنظُرُواْ كَيۡفَ كَانَ عَٰقِبَةُ ٱلۡمُجۡرِمِينَ

Spune [Mohammed]: „Purcedeți prin lume și vedeți voi care este sfârșitul nelegiuiților!”

வசனம்: 70

وَلَا تَحۡزَنۡ عَلَيۡهِمۡ وَلَا تَكُن فِي ضَيۡقٖ مِّمَّا يَمۡكُرُونَ

Nu fi mâhnit pentru ei și nu fi îngrijorat pentru ceea ce urzesc ei!

வசனம்: 71

وَيَقُولُونَ مَتَىٰ هَٰذَا ٱلۡوَعۡدُ إِن كُنتُمۡ صَٰدِقِينَ

Și ei spun: „Când va fi [împlinită] această făgăduință, dacă tu grăiești adevăr?”

வசனம்: 72

قُلۡ عَسَىٰٓ أَن يَكُونَ رَدِفَ لَكُم بَعۡضُ ٱلَّذِي تَسۡتَعۡجِلُونَ

Spune: „S-ar putea ca o parte din ceea ce voi căutați să grăbiți să fie numaidecât în urma voastră!”

வசனம்: 73

وَإِنَّ رَبَّكَ لَذُو فَضۡلٍ عَلَى ٱلنَّاسِ وَلَٰكِنَّ أَكۡثَرَهُمۡ لَا يَشۡكُرُونَ

Cu adevărat, Domnul tău este Cel cu Mare Milă față de oameni, dar cei mai mulți dintre ei nu-I aduc Lui mulțumire!”

வசனம்: 74

وَإِنَّ رَبَّكَ لَيَعۡلَمُ مَا تُكِنُّ صُدُورُهُمۡ وَمَا يُعۡلِنُونَ

Și, cu adevărat, Domnul tău știe ce tăinuiesc piepturile lor și ce dezvăluie ei.

வசனம்: 75

وَمَا مِنۡ غَآئِبَةٖ فِي ٱلسَّمَآءِ وَٱلۡأَرۡضِ إِلَّا فِي كِتَٰبٖ مُّبِينٍ

Și nimic din cele ascunse în Cer și pe Pământ nu este nepomenit într-o Carte limpede^[732].

[732] Tabla bine Păstrată (al-Lauh al-Mahfuth), care se află la Allah

வசனம்: 76

إِنَّ هَٰذَا ٱلۡقُرۡءَانَ يَقُصُّ عَلَىٰ بَنِيٓ إِسۡرَٰٓءِيلَ أَكۡثَرَ ٱلَّذِي هُمۡ فِيهِ يَخۡتَلِفُونَ

Cu adevărat, acest Coran istorisește Fiilor lui Israel cele mai multe despre cele în care ei sunt în neînțelegere.

வசனம்: 77

وَإِنَّهُۥ لَهُدٗى وَرَحۡمَةٞ لِّلۡمُؤۡمِنِينَ

Și, cu adevărat, el este călăuză și îndurare pentru dreptcredincioși.

வசனம்: 78

إِنَّ رَبَّكَ يَقۡضِي بَيۡنَهُم بِحُكۡمِهِۦۚ وَهُوَ ٱلۡعَزِيزُ ٱلۡعَلِيمُ

Cu adevărat, Domnul tău va hotărî între ei prin judecata Sa, și El este Al-’Aziz [Atotputernic] [și] Al-'Alim [Atoateștiutor].

வசனம்: 79

فَتَوَكَّلۡ عَلَى ٱللَّهِۖ إِنَّكَ عَلَى ٱلۡحَقِّ ٱلۡمُبِينِ

Încrede-te în Allah, fiindcă tu ești [pe calea] Adevărului limpede!

வசனம்: 80

إِنَّكَ لَا تُسۡمِعُ ٱلۡمَوۡتَىٰ وَلَا تُسۡمِعُ ٱلصُّمَّ ٱلدُّعَآءَ إِذَا وَلَّوۡاْ مُدۡبِرِينَ

Cu adevărat, tu nu-i vei putea face pe cei morți să audă și nu-i vei putea face nici pe cei surzi să audă chemarea, dacă ei întorc spatele îndepărtându-se.

வசனம்: 81

وَمَآ أَنتَ بِهَٰدِي ٱلۡعُمۡيِ عَن ضَلَٰلَتِهِمۡۖ إِن تُسۡمِعُ إِلَّا مَن يُؤۡمِنُ بِـَٔايَٰتِنَا فَهُم مُّسۡلِمُونَ

Și nu poți tu să fii călăuzitorul celor orbi, [scoțându-i] din rătăcirea lor. Tu nu-i vei putea face să audă decât pe aceia care cred în versetele Noastre și care sunt supuși lui Allah [musulmani].

வசனம்: 82

۞ وَإِذَا وَقَعَ ٱلۡقَوۡلُ عَلَيۡهِمۡ أَخۡرَجۡنَا لَهُمۡ دَآبَّةٗ مِّنَ ٱلۡأَرۡضِ تُكَلِّمُهُمۡ أَنَّ ٱلنَّاسَ كَانُواْ بِـَٔايَٰتِنَا لَا يُوقِنُونَ

Și când se va apropia [Ziua de Apoi], le vom scoate Noi din pământ o fiară care le va vorbi lor, [spunându-le] că oamenii nu s-au încrezut în semnele Noastre.

வசனம்: 83

وَيَوۡمَ نَحۡشُرُ مِن كُلِّ أُمَّةٖ فَوۡجٗا مِّمَّن يُكَذِّبُ بِـَٔايَٰتِنَا فَهُمۡ يُوزَعُونَ

Și [avertizează] de Ziua când Noi vom aduna din fiecare comunitate câte o ceată dintre aceia care nu cred în semnele Noastre, ei vor fi mânați [spre un loc unde vor fi judecați],

வசனம்: 84

حَتَّىٰٓ إِذَا جَآءُو قَالَ أَكَذَّبۡتُم بِـَٔايَٰتِي وَلَمۡ تُحِيطُواْ بِهَا عِلۡمًا أَمَّاذَا كُنتُمۡ تَعۡمَلُونَ

Iar când ei vor sosi, le va spune [Allah]: „Ați ținut de minciună semnele Mele, fără să le fi cuprins cu priceperea voastră? Ce ați făcut voi?”

வசனம்: 85

وَوَقَعَ ٱلۡقَوۡلُ عَلَيۡهِم بِمَا ظَلَمُواْ فَهُمۡ لَا يَنطِقُونَ

Și va cădea cuvântul [pedeapsa Sa] asupra lor pentru ceea ce au săvârșit ei cu nedreptate, iar ei nu vor putea rosti [nicio vorbă].

வசனம்: 86

أَلَمۡ يَرَوۡاْ أَنَّا جَعَلۡنَا ٱلَّيۡلَ لِيَسۡكُنُواْ فِيهِ وَٱلنَّهَارَ مُبۡصِرًاۚ إِنَّ فِي ذَٰلِكَ لَأٓيَٰتٖ لِّقَوۡمٖ يُؤۡمِنُونَ

Oare nu au văzut ei că Noi am făcut noaptea pentru ca să se odihnească în timpul ei și ziua pentru ca ei să vadă? Iar întru aceasta sunt semne pentru un popor de oameni care cred.

வசனம்: 87

وَيَوۡمَ يُنفَخُ فِي ٱلصُّورِ فَفَزِعَ مَن فِي ٱلسَّمَٰوَٰتِ وَمَن فِي ٱلۡأَرۡضِ إِلَّا مَن شَآءَ ٱللَّهُۚ وَكُلٌّ أَتَوۡهُ دَٰخِرِينَ

Și [avertizează] de Ziua când se va suna în Trâmbiță și se vor înspăimânta cei care sunt în Ceruri și cei care sunt pe Pământ - afară de cei care va voi Allah - vor veni toți la El umiliți,

வசனம்: 88

وَتَرَى ٱلۡجِبَالَ تَحۡسَبُهَا جَامِدَةٗ وَهِيَ تَمُرُّ مَرَّ ٱلسَّحَابِۚ صُنۡعَ ٱللَّهِ ٱلَّذِيٓ أَتۡقَنَ كُلَّ شَيۡءٍۚ إِنَّهُۥ خَبِيرُۢ بِمَا تَفۡعَلُونَ

Și vei vedea munții pe care-i crezi nemișcați cum trec asemenea trecerii norilor. [Acesta este] lucrul lui Allah, care a făcut totul desăvârșit. El este Bineștiutor a ceea ce faceți voi.

வசனம்: 89

مَن جَآءَ بِٱلۡحَسَنَةِ فَلَهُۥ خَيۡرٞ مِّنۡهَا وَهُم مِّن فَزَعٖ يَوۡمَئِذٍ ءَامِنُونَ

Cei care vin [la judecată] cu o faptă bună, vor avea ceva și mai bun decât ea și ei se vor afla la adăpost de spaima acelei Zile.

வசனம்: 90

وَمَن جَآءَ بِٱلسَّيِّئَةِ فَكُبَّتۡ وُجُوهُهُمۡ فِي ٱلنَّارِ هَلۡ تُجۡزَوۡنَ إِلَّا مَا كُنتُمۡ تَعۡمَلُونَ

Iar cei care vin cu o faptă rea^[733], vor fi aruncați cu fețele în jos, în Foc [și li se va spune]: „Sunteți voi răsplătiți altfel decât așa, după ceea ce ați săvârșit?”.

[733] Fără ca ei să se fi căit. Se poate referi în general la un păcat sau, mai specific, la a-I face asociați lui Allah

வசனம்: 91

إِنَّمَآ أُمِرۡتُ أَنۡ أَعۡبُدَ رَبَّ هَٰذِهِ ٱلۡبَلۡدَةِ ٱلَّذِي حَرَّمَهَا وَلَهُۥ كُلُّ شَيۡءٖۖ وَأُمِرۡتُ أَنۡ أَكُونَ مِنَ ٱلۡمُسۡلِمِينَ

[Spune, o, Mohammed] „Mi s-a poruncit mie să-L ador pe Stăpânul acestei cetăți^[734] pe care El a făcut-o sacră - și ale Lui sunt toate lucrurile - și mi s-a poruncit mie să fiu dintre musulmani.

[734] Sau regiune, înțelegându-se Mecca și zona care o înconjoară

வசனம்: 92

وَأَنۡ أَتۡلُوَاْ ٱلۡقُرۡءَانَۖ فَمَنِ ٱهۡتَدَىٰ فَإِنَّمَا يَهۡتَدِي لِنَفۡسِهِۦۖ وَمَن ضَلَّ فَقُلۡ إِنَّمَآ أَنَا۠ مِنَ ٱلۡمُنذِرِينَ

Și să recit Coranul”. Și acela care este călăuzit este călăuzit numai pentru el, iar cât despre cel care este în rătăcire, spune-i tu: „Eu sunt doar dintre prevenitori!”

வசனம்: 93

وَقُلِ ٱلۡحَمۡدُ لِلَّهِ سَيُرِيكُمۡ ءَايَٰتِهِۦ فَتَعۡرِفُونَهَاۚ وَمَا رَبُّكَ بِغَٰفِلٍ عَمَّا تَعۡمَلُونَ

Și spune: „[Toată] Slava lui Allah! El vă va arăta semnele Sale, iar voi le veți cunoaște!” Iar Domnul tău nu este fără băgare de seamă față de ceea ce săvârșiți voi.