மொழிபெயர்ப்பு அத்தியாயம் ஸூரா யாஸீன் - الترجمة الرومانية - அல்குர்ஆன் கலைக்களஞ்சியம்

YA-SIN

வசனம்: 1

يسٓ

Ya-Sin^[844].

[844] A se vedea 2:1

வசனம்: 2

وَٱلۡقُرۡءَانِ ٱلۡحَكِيمِ

[Jur] pe Coranul plin de înțelepciune^[845],

[845] A se vedea 10:1

வசனம்: 3

إِنَّكَ لَمِنَ ٱلۡمُرۡسَلِينَ

Cu adevărat tu [Mohammed] ești [unul] dintre trimișii

வசனம்: 4

عَلَىٰ صِرَٰطٖ مُّسۡتَقِيمٖ

Pe un drum drept!

வசனம்: 5

تَنزِيلَ ٱلۡعَزِيزِ ٱلرَّحِيمِ

[Aceasta este] revelația lui Al-’Aziz [Celui Atotputernic] [și] Ar-Rahim [Îndurător],

வசனம்: 6

لِتُنذِرَ قَوۡمٗا مَّآ أُنذِرَ ءَابَآؤُهُمۡ فَهُمۡ غَٰفِلُونَ

Pentru ca să previi un popor, ai cărui părinți nu au fost preveniți, iar ei sunt nebăgători de seamă.

வசனம்: 7

لَقَدۡ حَقَّ ٱلۡقَوۡلُ عَلَىٰٓ أَكۡثَرِهِمۡ فَهُمۡ لَا يُؤۡمِنُونَ

Cuvântul [porunca] s-a adeverit deja pentru cei mai mulți dintre ei, dar ei nu vor crede.

வசனம்: 8

إِنَّا جَعَلۡنَا فِيٓ أَعۡنَٰقِهِمۡ أَغۡلَٰلٗا فَهِيَ إِلَى ٱلۡأَذۡقَانِ فَهُم مُّقۡمَحُونَ

Cu adevărat, Noi am pus lanțuri pe gâturile lor și ele sunt până la bărbii, iar capetele lor sunt înălțate.

வசனம்: 9

وَجَعَلۡنَا مِنۢ بَيۡنِ أَيۡدِيهِمۡ سَدّٗا وَمِنۡ خَلۡفِهِمۡ سَدّٗا فَأَغۡشَيۡنَٰهُمۡ فَهُمۡ لَا يُبۡصِرُونَ

Și Noi am pus o stavilă dinaintea lor și o stavilă în urma lor și astfel le-am acoperit lor ochii și iată că ei nu mai văd.

வசனம்: 10

وَسَوَآءٌ عَلَيۡهِمۡ ءَأَنذَرۡتَهُمۡ أَمۡ لَمۡ تُنذِرۡهُمۡ لَا يُؤۡمِنُونَ

Și le este totuna de-i previi ori nu-i previi, căci ei nu cred.

வசனம்: 11

إِنَّمَا تُنذِرُ مَنِ ٱتَّبَعَ ٱلذِّكۡرَ وَخَشِيَ ٱلرَّحۡمَٰنَ بِٱلۡغَيۡبِۖ فَبَشِّرۡهُ بِمَغۡفِرَةٖ وَأَجۡرٖ كَرِيمٍ

Tu îl previi numai pe cel care urmează Îndemnarea și se teme de Ar-Rahman [Cel Milostiv] în taină. Binevestește-i lui iertare și răsplată generoasă!

வசனம்: 12

إِنَّا نَحۡنُ نُحۡيِ ٱلۡمَوۡتَىٰ وَنَكۡتُبُ مَا قَدَّمُواْ وَءَاثَٰرَهُمۡۚ وَكُلَّ شَيۡءٍ أَحۡصَيۡنَٰهُ فِيٓ إِمَامٖ مُّبِينٖ

Cu adevărat, doar Noi îi înviem pe cei morți și scriem ceea ce au făcut ei mai înainte, ca și ceea ce au lăsat în urmele lor, și toate lucrurile le-am enumerat într-o carte limpede.

வசனம்: 13

وَٱضۡرِبۡ لَهُم مَّثَلًا أَصۡحَٰبَ ٱلۡقَرۡيَةِ إِذۡ جَآءَهَا ٱلۡمُرۡسَلُونَ

Și dă-le lor drept pildă pe locuitorii cetății, când au venit la ei Trimișii.

வசனம்: 14

إِذۡ أَرۡسَلۡنَآ إِلَيۡهِمُ ٱثۡنَيۡنِ فَكَذَّبُوهُمَا فَعَزَّزۡنَا بِثَالِثٖ فَقَالُوٓاْ إِنَّآ إِلَيۡكُم مُّرۡسَلُونَ

Când am trimis la ei doi [Mesageri], dar i-au socotit pe ei mincinoși. Atunci i-am întărit și cu un al treilea și au zis ei: „Cu adevărat, noi suntem Trimiși la voi!”

வசனம்: 15

قَالُواْ مَآ أَنتُمۡ إِلَّا بَشَرٞ مِّثۡلُنَا وَمَآ أَنزَلَ ٱلرَّحۡمَٰنُ مِن شَيۡءٍ إِنۡ أَنتُمۡ إِلَّا تَكۡذِبُونَ

Dar ei le-au răspuns: „Voi nu sunteți decât niște oameni ca și noi. Cel Milostiv [Ar-Rahman] nu a făcut să coboare nimic, iar voi nu faceți decât să mințiți!”

வசனம்: 16

قَالُواْ رَبُّنَا يَعۡلَمُ إِنَّآ إِلَيۡكُمۡ لَمُرۡسَلُونَ

Însă [Trimișii le-]au zis: „Domnul nostru știe că noi suntem Trimiși la voi,

வசனம்: 17

وَمَا عَلَيۡنَآ إِلَّا ٱلۡبَلَٰغُ ٱلۡمُبِينُ

Iar noi nu suntem datori decât cu transmiterea limpede [a mesajului nostru]”.

வசனம்: 18

قَالُوٓاْ إِنَّا تَطَيَّرۡنَا بِكُمۡۖ لَئِن لَّمۡ تَنتَهُواْ لَنَرۡجُمَنَّكُمۡ وَلَيَمَسَّنَّكُم مِّنَّا عَذَابٌ أَلِيمٞ

Ei [oamenii] au spus: „Cu adevărat, noi vedem un semn [prevestitor de] rău în voi. Dacă nu încetați, noi vă vom ucide cu pietre și vă va ajunge o pedeapsă dureroasă de la noi!”

வசனம்: 19

قَالُواْ طَٰٓئِرُكُم مَّعَكُمۡ أَئِن ذُكِّرۡتُمۚ بَلۡ أَنتُمۡ قَوۡمٞ مُّسۡرِفُونَ

Le-au răspuns: „Semnul prevestitor [soarta] de rău să fie cu voi! Când ați fost preveniți [ați prevestit semnul rău]?... Ba nu, voi sunteți un popor care întrece măsura!…”

வசனம்: 20

وَجَآءَ مِنۡ أَقۡصَا ٱلۡمَدِينَةِ رَجُلٞ يَسۡعَىٰ قَالَ يَٰقَوۡمِ ٱتَّبِعُواْ ٱلۡمُرۡسَلِينَ

Și de la capătul cetății a venit un bărbat, alergând, și a spus: „O, neam al meu, urmați-i pe Trimiși!

வசனம்: 21

ٱتَّبِعُواْ مَن لَّا يَسۡـَٔلُكُمۡ أَجۡرٗا وَهُم مُّهۡتَدُونَ

Urmați-i pe cei care nu cer răsplată și care sunt pe drumul cel bun!

வசனம்: 22

وَمَالِيَ لَآ أَعۡبُدُ ٱلَّذِي فَطَرَنِي وَإِلَيۡهِ تُرۡجَعُونَ

De ce să nu-L ador eu pe Cel care m-a creat pe mine? Și la Care veți fi voi întorși!

வசனம்: 23

ءَأَتَّخِذُ مِن دُونِهِۦٓ ءَالِهَةً إِن يُرِدۡنِ ٱلرَّحۡمَٰنُ بِضُرّٖ لَّا تُغۡنِ عَنِّي شَفَٰعَتُهُمۡ شَيۡـٔٗا وَلَا يُنقِذُونِ

Să iau eu alți zei în locul Lui? [Pe când] Dacă Ar-Rahman [Cel Milostiv] va voi să-mi facă mie un rău, nu-mi va fi de niciun folos mijlocirea lor și ei nu mă vor putea salva.

வசனம்: 24

إِنِّيٓ إِذٗا لَّفِي ضَلَٰلٖ مُّبِينٍ

Cu adevărat, eu aș fi într-o rătăcire învederată.

வசனம்: 25

إِنِّيٓ ءَامَنتُ بِرَبِّكُمۡ فَٱسۡمَعُونِ

Cu adevărat, eu cred în Domnul vostru, deci ascultați de mine.”

வசனம்: 26

قِيلَ ٱدۡخُلِ ٱلۡجَنَّةَۖ قَالَ يَٰلَيۡتَ قَوۡمِي يَعۡلَمُونَ

Și i se spune lui: „Intră în Rai!”^[846] Iar el răspunde: “O, de ar ști poporul meu

[846] O trecere rapidă către Viața de Apoi sugerează că omul a fost omorât în mod violent de necredincioși și a fost considerat martir pentru cauza lui Allah

வசனம்: 27

بِمَا غَفَرَ لِي رَبِّي وَجَعَلَنِي مِنَ ٱلۡمُكۡرَمِينَ

Că Domnul meu m-a iertat și m-a așezat pe mine între cei cinstiți!”

வசனம்: 28

۞ وَمَآ أَنزَلۡنَا عَلَىٰ قَوۡمِهِۦ مِنۢ بَعۡدِهِۦ مِن جُندٖ مِّنَ ٱلسَّمَآءِ وَمَا كُنَّا مُنزِلِينَ

Și Noi nu am făcut să coboare asupra poporului său, în urma lui, vreo armată din cer, căci nu a fost necesar [acest lucru].

வசனம்: 29

إِن كَانَتۡ إِلَّا صَيۡحَةٗ وَٰحِدَةٗ فَإِذَا هُمۡ خَٰمِدُونَ

Nu a fost decât un singur strigăt^[847] și iată-i pe ei stinși, fără viață.

[847] De la Gavriil sau un strigăt din Cer

வசனம்: 30

يَٰحَسۡرَةً عَلَى ٱلۡعِبَادِۚ مَا يَأۡتِيهِم مِّن رَّسُولٍ إِلَّا كَانُواْ بِهِۦ يَسۡتَهۡزِءُونَ

Vai, pentru robii [Mei]! Nu vine la ei niciun trimis fără ca ei să-l batjocorească!

வசனம்: 31

أَلَمۡ يَرَوۡاْ كَمۡ أَهۡلَكۡنَا قَبۡلَهُم مِّنَ ٱلۡقُرُونِ أَنَّهُمۡ إِلَيۡهِمۡ لَا يَرۡجِعُونَ

Nu au văzut ei câte neamuri am nimicit Noi înaintea lor? [Și nu au văzut ei că ele] nu se vor mai întoarce niciodată la ei^[848]?!

[848] La cei care trăiesc în prezent în această lume

வசனம்: 32

وَإِن كُلّٞ لَّمَّا جَمِيعٞ لَّدَيۡنَا مُحۡضَرُونَ

Dar fiecare, toți la un loc vor fi aduși [înaintea] Noastră!

வசனம்: 33

وَءَايَةٞ لَّهُمُ ٱلۡأَرۡضُ ٱلۡمَيۡتَةُ أَحۡيَيۡنَٰهَا وَأَخۡرَجۡنَا مِنۡهَا حَبّٗا فَمِنۡهُ يَأۡكُلُونَ

Și un semn pentru ei este Pământul cel mort, pe care Noi îl aducem la viață și scoatem din el grâne, din care ei mănâncă.

வசனம்: 34

وَجَعَلۡنَا فِيهَا جَنَّٰتٖ مِّن نَّخِيلٖ وَأَعۡنَٰبٖ وَفَجَّرۡنَا فِيهَا مِنَ ٱلۡعُيُونِ

Și Noi facem pe el grădini de palmieri și vii și facem să țâșnească din el izvoare.

வசனம்: 35

لِيَأۡكُلُواْ مِن ثَمَرِهِۦ وَمَا عَمِلَتۡهُ أَيۡدِيهِمۡۚ أَفَلَا يَشۡكُرُونَ

Pentru ca ei să mănânce din roadele Sale și din ceea ce au făcut mâinile lor. Oare ei nu vor fi mulțumitori?

வசனம்: 36

سُبۡحَٰنَ ٱلَّذِي خَلَقَ ٱلۡأَزۡوَٰجَ كُلَّهَا مِمَّا تُنۢبِتُ ٱلۡأَرۡضُ وَمِنۡ أَنفُسِهِمۡ وَمِمَّا لَا يَعۡلَمُونَ

Mărire Celui care le-a creat pe toate perechi, din ceea ce face Pământul să crească și din ei înșiși și din cele pe care ei nu le cunosc!

வசனம்: 37

وَءَايَةٞ لَّهُمُ ٱلَّيۡلُ نَسۡلَخُ مِنۡهُ ٱلنَّهَارَ فَإِذَا هُم مُّظۡلِمُونَ

Și un semn pentru ei este și noaptea! Noi tragem din ea ziua și iată-i pe ei în întuneric,

வசனம்: 38

وَٱلشَّمۡسُ تَجۡرِي لِمُسۡتَقَرّٖ لَّهَاۚ ذَٰلِكَ تَقۡدِيرُ ٱلۡعَزِيزِ ٱلۡعَلِيمِ

Iar Soarele aleargă către un sălaș al lui. Aceasta este rânduiala lui Al-’Aziz [Celui Atotputernic] [și] lui Al-’Alim [Atoateștiutor]!

வசனம்: 39

وَٱلۡقَمَرَ قَدَّرۡنَٰهُ مَنَازِلَ حَتَّىٰ عَادَ كَٱلۡعُرۡجُونِ ٱلۡقَدِيمِ

Iar pentru Lună am orânduit Noi faze, până ce ea devine ca un ciorchine bătrân de palmier.

வசனம்: 40

لَا ٱلشَّمۡسُ يَنۢبَغِي لَهَآ أَن تُدۡرِكَ ٱلۡقَمَرَ وَلَا ٱلَّيۡلُ سَابِقُ ٱلنَّهَارِۚ وَكُلّٞ فِي فَلَكٖ يَسۡبَحُونَ

Nici Soarele nu se cuvine să ajungă Luna, nici noaptea nu poate să o ia înaintea zilei și toate plutesc pe orbite [proprii].

வசனம்: 41

وَءَايَةٞ لَّهُمۡ أَنَّا حَمَلۡنَا ذُرِّيَّتَهُمۡ فِي ٱلۡفُلۡكِ ٱلۡمَشۡحُونِ

Și un [alt] semn pentru ei este acela că Noi i-am purtat pe descendenții^[849] lor într-o corabie încărcată

[849] Însemnând „descendenți” sau „urmași”, făcându-se referire la descendenții lui Noe care au fost salvați de potop

வசனம்: 42

وَخَلَقۡنَا لَهُم مِّن مِّثۡلِهِۦ مَا يَرۡكَبُونَ

Și le-am făcut lor altele asemenea ei, pe care ei se suie

வசனம்: 43

وَإِن نَّشَأۡ نُغۡرِقۡهُمۡ فَلَا صَرِيخَ لَهُمۡ وَلَا هُمۡ يُنقَذُونَ

Și de am voi Noi, i-am îneca pe ei și ei nu ar avea niciun ajutor [ca să audă țipetele lor] și nici n-ar fi ei mântuiți,

வசனம்: 44

إِلَّا رَحۡمَةٗ مِّنَّا وَمَتَٰعًا إِلَىٰ حِينٖ

Decât prin îndurarea Noastră [îi lăsăm să mai trăiască] și să se bucure pentru un timp.

வசனம்: 45

وَإِذَا قِيلَ لَهُمُ ٱتَّقُواْ مَا بَيۡنَ أَيۡدِيكُمۡ وَمَا خَلۡفَكُمۡ لَعَلَّكُمۡ تُرۡحَمُونَ

Și dacă li se spune lor: „Fiți cu frică de ceea ce a fost înaintea voastră și de ceea ce este în urma voastră^[850], poate că [astfel] vi se va arăta vouă îndurare!” [ei se semețesc].

[850] De păcate sau de această viață sau de Viața de Apoi

வசனம்: 46

وَمَا تَأۡتِيهِم مِّنۡ ءَايَةٖ مِّنۡ ءَايَٰتِ رَبِّهِمۡ إِلَّا كَانُواْ عَنۡهَا مُعۡرِضِينَ

Și nu le vine lor niciun semn dintre semnele Domnului lor fără ca ei să nu se îndepărteze de el.

வசனம்: 47

وَإِذَا قِيلَ لَهُمۡ أَنفِقُواْ مِمَّا رَزَقَكُمُ ٱللَّهُ قَالَ ٱلَّذِينَ كَفَرُواْ لِلَّذِينَ ءَامَنُوٓاْ أَنُطۡعِمُ مَن لَّوۡ يَشَآءُ ٱللَّهُ أَطۡعَمَهُۥٓ إِنۡ أَنتُمۡ إِلَّا فِي ضَلَٰلٖ مُّبِينٖ

Și dacă li se spune lor: „Dăruiți din cele cu care Allah v-a înzestrat pe voi!”, aceia care nu cred grăiesc către aceia care cred: „Să-l hrănim noi pe cel pe care l-ar hrăni Allah, dacă ar voi? Voi nu sunteți decât într-o rătăcire vădită!”

வசனம்: 48

وَيَقُولُونَ مَتَىٰ هَٰذَا ٱلۡوَعۡدُ إِن كُنتُمۡ صَٰدِقِينَ

Și ei zic: „Și când se va împlini această amenințare, dacă voi spuneți adevărul?”

வசனம்: 49

مَا يَنظُرُونَ إِلَّا صَيۡحَةٗ وَٰحِدَةٗ تَأۡخُذُهُمۡ وَهُمۡ يَخِصِّمُونَ

Ei nu au a aștepta decât un singur strigăt^[851], care-i va apuca pe ei, în vreme ce ei se vor certa.

[851] Primul strigăt din Trâmbiță ce va omorî toate creaturile vii fără nicio avertizare

வசனம்: 50

فَلَا يَسۡتَطِيعُونَ تَوۡصِيَةٗ وَلَآ إِلَىٰٓ أَهۡلِهِمۡ يَرۡجِعُونَ

Și ei nu vor putea nici să facă vreo îndemnare, nici să se întoarcă la familiile lor.

வசனம்: 51

وَنُفِخَ فِي ٱلصُّورِ فَإِذَا هُم مِّنَ ٱلۡأَجۡدَاثِ إِلَىٰ رَبِّهِمۡ يَنسِلُونَ

Și se va sufla în trâmbiță^[852] și iată-i pe ei grăbindu-se din morminte către Domnul lor

[852] Pentru a doua oară, însemnând Învierea

வசனம்: 52

قَالُواْ يَٰوَيۡلَنَا مَنۢ بَعَثَنَا مِن مَّرۡقَدِنَاۜۗ هَٰذَا مَا وَعَدَ ٱلرَّحۡمَٰنُ وَصَدَقَ ٱلۡمُرۡسَلُونَ

Și ei vor spune: „Vai nouă! Cine ne-a sculat pe noi din culcușul nostru?” [Răspunsul va fi:] „Aceasta este ceea ce a făgăduit Ar-Rahman [Cel Milostiv], iar trimișii au spus adevărul.”

வசனம்: 53

إِن كَانَتۡ إِلَّا صَيۡحَةٗ وَٰحِدَةٗ فَإِذَا هُمۡ جَمِيعٞ لَّدَيۡنَا مُحۡضَرُونَ

Nu va fi decât un singur strigăt și iată că ei toți vor fi aduși înaintea Noastră.

வசனம்: 54

فَٱلۡيَوۡمَ لَا تُظۡلَمُ نَفۡسٞ شَيۡـٔٗا وَلَا تُجۡزَوۡنَ إِلَّا مَا كُنتُمۡ تَعۡمَلُونَ

Și în Ziua aceea nu va fi niciun suflet nedreptățit întru nimic și nu veți fi răsplătiți decât pentru ceea ce ați făcut.

வசனம்: 55

إِنَّ أَصۡحَٰبَ ٱلۡجَنَّةِ ٱلۡيَوۡمَ فِي شُغُلٖ فَٰكِهُونَ

Cu adevărat, locuitorii Raiului vor fi în Ziua aceea ocupați, bucurându-se fericiți,

வசனம்: 56

هُمۡ وَأَزۡوَٰجُهُمۡ فِي ظِلَٰلٍ عَلَى ٱلۡأَرَآئِكِ مُتَّكِـُٔونَ

Ei împreună cu soțiile lor, la umbră, vor fi rezemați pe divanuri,

வசனம்: 57

لَهُمۡ فِيهَا فَٰكِهَةٞ وَلَهُم مَّا يَدَّعُونَ

Acolo vor avea ei roade și [tot] ceea ce vor cere.

வசனம்: 58

سَلَٰمٞ قَوۡلٗا مِّن رَّبّٖ رَّحِيمٖ

[Și] „Pace!” Un cuvânt de la un Stăpân Îndurător

வசனம்: 59

وَٱمۡتَٰزُواْ ٱلۡيَوۡمَ أَيُّهَا ٱلۡمُجۡرِمُونَ

[Și atunci El va spune:] „Iar voi, nelegiuiților, să stați despărțiți [de credincioși] în Ziua aceea!

வசனம்: 60

۞ أَلَمۡ أَعۡهَدۡ إِلَيۡكُمۡ يَٰبَنِيٓ ءَادَمَ أَن لَّا تَعۡبُدُواْ ٱلشَّيۡطَٰنَۖ إِنَّهُۥ لَكُمۡ عَدُوّٞ مُّبِينٞ

Oare nu am făcut Eu legământ cu voi, o, fii ai lui Adam, să nu-l adorați pe Șeitan, căci el vă este vouă dușman învederat,

வசனம்: 61

وَأَنِ ٱعۡبُدُونِيۚ هَٰذَا صِرَٰطٞ مُّسۡتَقِيمٞ

Și să Mă adorați pe Mine [pentru că] acesta este drumul drept?!

வசனம்: 62

وَلَقَدۡ أَضَلَّ مِنكُمۡ جِبِلّٗا كَثِيرًاۖ أَفَلَمۡ تَكُونُواْ تَعۡقِلُونَ

El a dus în rătăcire o mare parte dintre voi. Oare voi nu pricepeți?

வசனம்: 63

هَٰذِهِۦ جَهَنَّمُ ٱلَّتِي كُنتُمۡ تُوعَدُونَ

Acesta este Iadul care vi s-a promis.

வசனம்: 64

ٱصۡلَوۡهَا ٱلۡيَوۡمَ بِمَا كُنتُمۡ تَكۡفُرُونَ

[Intrați în el și] ardeți astăzi în el, pentru că voi nu ați crezut!”

வசனம்: 65

ٱلۡيَوۡمَ نَخۡتِمُ عَلَىٰٓ أَفۡوَٰهِهِمۡ وَتُكَلِّمُنَآ أَيۡدِيهِمۡ وَتَشۡهَدُ أَرۡجُلُهُم بِمَا كَانُواْ يَكۡسِبُونَ

În această Zi vom pecetlui gurile lor și ne vor grăi nouă mâinile lor, iar picioarele lor vor face mărturie pentru ceea ce ei au dobândit.

வசனம்: 66

وَلَوۡ نَشَآءُ لَطَمَسۡنَا عَلَىٰٓ أَعۡيُنِهِمۡ فَٱسۡتَبَقُواْ ٱلصِّرَٰطَ فَأَنَّىٰ يُبۡصِرُونَ

Și de am fi voit, am fi stins [orbit] Noi ochii lor și s-ar fi întrecut ei către drum [să-l găsească], dar cum ar mai fi putut ei să vadă?^[853]

[853] Allah ar fi putut să îl lase pe om fără mijloace de călăuzire în viața aceste lumi, deși, prin Mila Lui, El nu a făcut astfel

வசனம்: 67

وَلَوۡ نَشَآءُ لَمَسَخۡنَٰهُمۡ عَلَىٰ مَكَانَتِهِمۡ فَمَا ٱسۡتَطَٰعُواْ مُضِيّٗا وَلَا يَرۡجِعُونَ

Și de am fi voit, i-am fi deformat Noi [încremenindu-i] în locurile lor și n-ar mai fi putut ei nici să meargă înainte, nici să se întoarcă^[854].

[854] Allah ar fi putut să îl prevină pe om să facă ceva ce îi poate aduce beneficiu în această viață sau în Viața de Apoi, dar El nu a făcut

வசனம்: 68

وَمَن نُّعَمِّرۡهُ نُنَكِّسۡهُ فِي ٱلۡخَلۡقِۚ أَفَلَا يَعۡقِلُونَ

Și aceluia căruia îi dăruim Noi viață lungă, aceluia îi slăbim Noi înfățișarea^[855]. Oare ei nu pricep?

[855] În capacitate fizică și mentală

வசனம்: 69

وَمَا عَلَّمۡنَٰهُ ٱلشِّعۡرَ وَمَا يَنۢبَغِي لَهُۥٓۚ إِنۡ هُوَ إِلَّا ذِكۡرٞ وَقُرۡءَانٞ مُّبِينٞ

Și Noi nu l-am învățat pe el [profetul Mohammed] poezia, căci aceasta nu s-ar fi cuvenit pentru el. Aceasta nu este decât îndemnare și un Coran limpede,

வசனம்: 70

لِّيُنذِرَ مَن كَانَ حَيّٗا وَيَحِقَّ ٱلۡقَوۡلُ عَلَى ٱلۡكَٰفِرِينَ

Pentru a-l preveni pe cel care este viu^[856] și pentru a se împlini Cuvântul împotriva necredincioșilor.

[856] În inimă și minte (credincioșii)

வசனம்: 71

أَوَلَمۡ يَرَوۡاْ أَنَّا خَلَقۡنَا لَهُم مِّمَّا عَمِلَتۡ أَيۡدِينَآ أَنۡعَٰمٗا فَهُمۡ لَهَا مَٰلِكُونَ

Oare ei nu văd că Noi le-am făcut lor, printre cele pe care le-au creat mâinile Noastre, vite, cărora ei le sunt stăpâni?

வசனம்: 72

وَذَلَّلۡنَٰهَا لَهُمۡ فَمِنۡهَا رَكُوبُهُمۡ وَمِنۡهَا يَأۡكُلُونَ

Și le-am făcut supuse lor și unele dintre ele le servesc pentru călărie, iar de la altele mănâncă

வசனம்: 73

وَلَهُمۡ فِيهَا مَنَٰفِعُ وَمَشَارِبُۚ أَفَلَا يَشۡكُرُونَ

Și au de la ele [și alte] foloase și băuturi. Oare ei nu vor aduce mulțumire?

வசனம்: 74

وَٱتَّخَذُواْ مِن دُونِ ٱللَّهِ ءَالِهَةٗ لَّعَلَّهُمۡ يُنصَرُونَ

Și ei au luat în locul lui Allah alți zei [falși], în nădejdea că ei vor fi ajutați.

வசனம்: 75

لَا يَسۡتَطِيعُونَ نَصۡرَهُمۡ وَهُمۡ لَهُمۡ جُندٞ مُّحۡضَرُونَ

Dar nu le vor putea fi de niciun ajutor, și [ei înșiși] sunt pentru ei [pentru idoli ca] o oaste pregătită^[857].

[857] Protejându-și „zeii”. O altă interpretare este că ei (zeii) vor fi soldați ce vor lupta împotriva lor în Iad.

வசனம்: 76

فَلَا يَحۡزُنكَ قَوۡلُهُمۡۘ إِنَّا نَعۡلَمُ مَا يُسِرُّونَ وَمَا يُعۡلِنُونَ

Și să nu te mâhnească vorbele lor! Cu adevărat, Noi știm atât ceea ce ei țin ascuns, cât și ceea ce ei mărturisesc pe față.

வசனம்: 77

أَوَلَمۡ يَرَ ٱلۡإِنسَٰنُ أَنَّا خَلَقۡنَٰهُ مِن نُّطۡفَةٖ فَإِذَا هُوَ خَصِيمٞ مُّبِينٞ

Oare nu vede omul că Noi l-am creat pe el dintr-o picătură? Și dintr-o dată^[858] el Ne este Nouă un dușman învederat.

[858] Atunci când se poate descurca singur

வசனம்: 78

وَضَرَبَ لَنَا مَثَلٗا وَنَسِيَ خَلۡقَهُۥۖ قَالَ مَن يُحۡيِ ٱلۡعِظَٰمَ وَهِيَ رَمِيمٞ

El ne dă Nouă un exemplu^[859], uitând de crearea sa și spune: „Cine le mai dă viață oaselor după ce ele sunt putrezite?”

[859] Încercând să hotărască sfârșitul morții

வசனம்: 79

قُلۡ يُحۡيِيهَا ٱلَّذِيٓ أَنشَأَهَآ أَوَّلَ مَرَّةٖۖ وَهُوَ بِكُلِّ خَلۡقٍ عَلِيمٌ

Spune: „Le va da lor viață Acela care le-a creat pe ele prima oară, căci El este bine știutor al întregii firi!”

வசனம்: 80

ٱلَّذِي جَعَلَ لَكُم مِّنَ ٱلشَّجَرِ ٱلۡأَخۡضَرِ نَارٗا فَإِذَآ أَنتُم مِّنۡهُ تُوقِدُونَ

[El este] Cel care a făcut pentru voi din pomul verde foc și iată că voi de la el aprindeți!”

வசனம்: 81

أَوَلَيۡسَ ٱلَّذِي خَلَقَ ٱلسَّمَٰوَٰتِ وَٱلۡأَرۡضَ بِقَٰدِرٍ عَلَىٰٓ أَن يَخۡلُقَ مِثۡلَهُمۚ بَلَىٰ وَهُوَ ٱلۡخَلَّٰقُ ٱلۡعَلِيمُ

Oare Acela care a creat Cerurile și Pământul nu are putința să creeze asemenea lor? Ba da! Și El este Al-Khallaq [Creatorul] Al-’Alim [Atoateștiutor]!

வசனம்: 82

إِنَّمَآ أَمۡرُهُۥٓ إِذَآ أَرَادَ شَيۡـًٔا أَن يَقُولَ لَهُۥ كُن فَيَكُونُ

Și dacă voiește El un lucru, porunca Lui este numai să zică „Fii” și el este.

வசனம்: 83

فَسُبۡحَٰنَ ٱلَّذِي بِيَدِهِۦ مَلَكُوتُ كُلِّ شَيۡءٖ وَإِلَيۡهِ تُرۡجَعُونَ

Laudă Celui în Mâna Căruia se află stăpânirea tuturor lucrurilor! Și la El veți fi aduși înapoi!