மொழிபெயர்ப்பு அத்தியாயம் ஸூரா ஆஃபிர் - الترجمة الرومانية - அல்குர்ஆன் கலைக்களஞ்சியம்

GHAFIR

வசனம்: 1

حمٓ

Ha', Mim^[915].

[915] A se vedea 2:1

வசனம்: 2

تَنزِيلُ ٱلۡكِتَٰبِ مِنَ ٱللَّهِ ٱلۡعَزِيزِ ٱلۡعَلِيمِ

Revelarea Cărții [Coranul] este de la Allah Al-’Aziz [Cel Puternic], Al-’Alim [Știutor],

வசனம்: 3

غَافِرِ ٱلذَّنۢبِ وَقَابِلِ ٱلتَّوۡبِ شَدِيدِ ٱلۡعِقَابِ ذِي ٱلطَّوۡلِۖ لَآ إِلَٰهَ إِلَّا هُوَۖ إِلَيۡهِ ٱلۡمَصِيرُ

Iertătorul păcatelor, Primitorul căinței, Cel Aspru la pedeapsă, Dătătorul de îndurare. Nu există altă divinitate afară de El și la El este întoarcerea.

வசனம்: 4

مَا يُجَٰدِلُ فِيٓ ءَايَٰتِ ٱللَّهِ إِلَّا ٱلَّذِينَ كَفَرُواْ فَلَا يَغۡرُرۡكَ تَقَلُّبُهُمۡ فِي ٱلۡبِلَٰدِ

Nu se împotrivesc față de semnele lui Allah decât cei care nu cred. Așadar, să nu te ducă în eroare umbletul lor prin țări [pentru că sfârșitul lor va fi în Iad]!

வசனம்: 5

كَذَّبَتۡ قَبۡلَهُمۡ قَوۡمُ نُوحٖ وَٱلۡأَحۡزَابُ مِنۢ بَعۡدِهِمۡۖ وَهَمَّتۡ كُلُّ أُمَّةِۭ بِرَسُولِهِمۡ لِيَأۡخُذُوهُۖ وَجَٰدَلُواْ بِٱلۡبَٰطِلِ لِيُدۡحِضُواْ بِهِ ٱلۡحَقَّ فَأَخَذۡتُهُمۡۖ فَكَيۡفَ كَانَ عِقَابِ

Mai înainte de ei, i-au socotit mincinoși [pe trimișii lor] poporul lui Noe, și după ei și alte grupuri, și fiecare comunitate se gândea cum să-l piardă pe Trimisul ei, și ei au luat ca argument neadevărul pentru a tăgădui cu el Adevărul și de aceea i-am lovit Eu. Și cum a fost pedeapsa Mea!

வசனம்: 6

وَكَذَٰلِكَ حَقَّتۡ كَلِمَتُ رَبِّكَ عَلَى ٱلَّذِينَ كَفَرُوٓاْ أَنَّهُمۡ أَصۡحَٰبُ ٱلنَّارِ

Astfel s-a adeverit cuvântul [soarta] Domnului tău împotriva celor care nu au crezut: „Ei vor fi oaspeții Focului!”

வசனம்: 7

ٱلَّذِينَ يَحۡمِلُونَ ٱلۡعَرۡشَ وَمَنۡ حَوۡلَهُۥ يُسَبِّحُونَ بِحَمۡدِ رَبِّهِمۡ وَيُؤۡمِنُونَ بِهِۦ وَيَسۡتَغۡفِرُونَ لِلَّذِينَ ءَامَنُواْۖ رَبَّنَا وَسِعۡتَ كُلَّ شَيۡءٖ رَّحۡمَةٗ وَعِلۡمٗا فَٱغۡفِرۡ لِلَّذِينَ تَابُواْ وَٱتَّبَعُواْ سَبِيلَكَ وَقِهِمۡ عَذَابَ ٱلۡجَحِيمِ

Cei^[916] ce poartă Tronul și cei care-l înconjoară Îl preamăresc pe Domnul lor, aducându-I laudă, cred în El și cer iertare pentru cei care cred [spunând]: „Doamne! Tu cuprinzi toate lucrurile cu Îndurarea și Știința Ta. Așadar, iartă-i pe cei care Îți cer iertare, se căiesc și urmează calea Ta și păzește-i de chinul Iadului,

[916] Îngerii

வசனம்: 8

رَبَّنَا وَأَدۡخِلۡهُمۡ جَنَّٰتِ عَدۡنٍ ٱلَّتِي وَعَدتَّهُمۡ وَمَن صَلَحَ مِنۡ ءَابَآئِهِمۡ وَأَزۡوَٰجِهِمۡ وَذُرِّيَّٰتِهِمۡۚ إِنَّكَ أَنتَ ٱلۡعَزِيزُ ٱلۡحَكِيمُ

Doamne! Și fă-i pe ei să intre în grădinile Edenului, pe care Tu le-ai promis, ca și pe cei care au fost evlavioși dintre părinții lor, soțiile lor și urmașii lor, căci Tu ești Al-'Aziz [Cel Puternic] [și] Al-Hakim [Înțelept].

வசனம்: 9

وَقِهِمُ ٱلسَّيِّـَٔاتِۚ وَمَن تَقِ ٱلسَّيِّـَٔاتِ يَوۡمَئِذٖ فَقَدۡ رَحِمۡتَهُۥۚ وَذَٰلِكَ هُوَ ٱلۡفَوۡزُ ٱلۡعَظِيمُ

Și păzește-i pe ei de cele rele! Iar acela pe care-l păzești de rele, în Ziua Aceea, de acela Te-ai îndurat. Și aceasta este marea izbândă!”

வசனம்: 10

إِنَّ ٱلَّذِينَ كَفَرُواْ يُنَادَوۡنَ لَمَقۡتُ ٱللَّهِ أَكۡبَرُ مِن مَّقۡتِكُمۡ أَنفُسَكُمۡ إِذۡ تُدۡعَوۡنَ إِلَى ٱلۡإِيمَٰنِ فَتَكۡفُرُونَ

Cu adevărat, celor care nu cred li se va spune [de către Îngeri atunci când vor fi mânați spre Foc]: „Mânia lui Allah a fost mai mare față de voi [când ați respins Mesajul] decât ura voastră față de voi înșivă [acum în Iad] - atunci când erați chemați la credință, iar voi stăruiați în necredință!”

வசனம்: 11

قَالُواْ رَبَّنَآ أَمَتَّنَا ٱثۡنَتَيۡنِ وَأَحۡيَيۡتَنَا ٱثۡنَتَيۡنِ فَٱعۡتَرَفۡنَا بِذُنُوبِنَا فَهَلۡ إِلَىٰ خُرُوجٖ مِّن سَبِيلٖ

Ei vor spune: „Doamne, ne-ai dat nouă moarte de două ori și ne-ai dat nouă viață de două ori, deci mărturisim păcatele noastre. Oare există vreo cale de ieșire?”

வசனம்: 12

ذَٰلِكُم بِأَنَّهُۥٓ إِذَا دُعِيَ ٱللَّهُ وَحۡدَهُۥ كَفَرۡتُمۡ وَإِن يُشۡرَكۡ بِهِۦ تُؤۡمِنُواْۚ فَٱلۡحُكۡمُ لِلَّهِ ٱلۡعَلِيِّ ٱلۡكَبِيرِ

[Li se va spune:] „Aceasta este pentru voi, pentru că atunci când a fost invocat numai Allah Singur, voi nu ați crezut, în timp ce, atunci când I s-au făcut Lui asociați, atunci ați crezut voi. Însă judecata este la Allah Al-'Aliyy [Cel Înalt] [și] Al-Kabir [Mare].

வசனம்: 13

هُوَ ٱلَّذِي يُرِيكُمۡ ءَايَٰتِهِۦ وَيُنَزِّلُ لَكُم مِّنَ ٱلسَّمَآءِ رِزۡقٗاۚ وَمَا يَتَذَكَّرُ إِلَّا مَن يُنِيبُ

El este Cel care vă arată semnele Sale și face să coboare pentru voi din Cer cele de trebuință. Dar nu se lasă îndemnat decât acela care se căiește și se întoarce.

வசனம்: 14

فَٱدۡعُواْ ٱللَّهَ مُخۡلِصِينَ لَهُ ٱلدِّينَ وَلَوۡ كَرِهَ ٱلۡكَٰفِرُونَ

Deci chemați-L pe Allah, cu credință numai în El, chiar dacă aceasta le displace necredincioșilor!

வசனம்: 15

رَفِيعُ ٱلدَّرَجَٰتِ ذُو ٱلۡعَرۡشِ يُلۡقِي ٱلرُّوحَ مِنۡ أَمۡرِهِۦ عَلَىٰ مَن يَشَآءُ مِنۡ عِبَادِهِۦ لِيُنذِرَ يَوۡمَ ٱلتَّلَاقِ

El este Cel cu Însușiri fără egal, Stăpânul Tronului; El trimite Duhul, prin porunca Sa [relevația], asupra aceluia care voiește El dintre robii Săi, pentru ca să prevină asupra Zilei întâlnirii,

வசனம்: 16

يَوۡمَ هُم بَٰرِزُونَۖ لَا يَخۡفَىٰ عَلَى ٱللَّهِ مِنۡهُمۡ شَيۡءٞۚ لِّمَنِ ٱلۡمُلۡكُ ٱلۡيَوۡمَۖ لِلَّهِ ٱلۡوَٰحِدِ ٱلۡقَهَّارِ

Ziua în care ei se vor arăta fără ca nimic să-I fie ascuns lui Allah în privința lor. [Și atunci se va grăi]: „A cui este Împărăția în Ziua aceasta?” [Allah Însuși va răspunde:] „ A Lui Allah, Al-Uahid [Cel Unic] [și] Al-Qahhar [Atotputernic]!"

வசனம்: 17

ٱلۡيَوۡمَ تُجۡزَىٰ كُلُّ نَفۡسِۭ بِمَا كَسَبَتۡۚ لَا ظُلۡمَ ٱلۡيَوۡمَۚ إِنَّ ٱللَّهَ سَرِيعُ ٱلۡحِسَابِ

În Ziua aceea, fiecare suflet va fi răsplătit, după cum își va fi agonisit. Nu va fi nedreptate în Ziua aceea. Cu adevărat, Allah este grabnic la socotire.

வசனம்: 18

وَأَنذِرۡهُمۡ يَوۡمَ ٱلۡأٓزِفَةِ إِذِ ٱلۡقُلُوبُ لَدَى ٱلۡحَنَاجِرِ كَٰظِمِينَۚ مَا لِلظَّٰلِمِينَ مِنۡ حَمِيمٖ وَلَا شَفِيعٖ يُطَاعُ

Și să-i previi pe ei [Mohammed] despre Ziua ce este aproape, căci inimile vor ajunge la gâturi și vor fi ei înspăimântați și nu vor avea nelegiuiții nici prieten, nici mijlocitor căruia să i se dea ascultare.

வசனம்: 19

يَعۡلَمُ خَآئِنَةَ ٱلۡأَعۡيُنِ وَمَا تُخۡفِي ٱلصُّدُورُ

El [Allah] cunoaște hainia din ochi și ceea ce ascund piepturile.

வசனம்: 20

وَٱللَّهُ يَقۡضِي بِٱلۡحَقِّۖ وَٱلَّذِينَ يَدۡعُونَ مِن دُونِهِۦ لَا يَقۡضُونَ بِشَيۡءٍۗ إِنَّ ٱللَّهَ هُوَ ٱلسَّمِيعُ ٱلۡبَصِيرُ

Și Allah judecă cu toată dreptatea, în vreme ce aceia pe care îi invocă, afară de El, nu vor judeca întru nimic. Allah este As-Sami’ [Cel care Aude] [și] Al-Basir [Vede Totul].

வசனம்: 21

۞ أَوَلَمۡ يَسِيرُواْ فِي ٱلۡأَرۡضِ فَيَنظُرُواْ كَيۡفَ كَانَ عَٰقِبَةُ ٱلَّذِينَ كَانُواْ مِن قَبۡلِهِمۡۚ كَانُواْ هُمۡ أَشَدَّ مِنۡهُمۡ قُوَّةٗ وَءَاثَارٗا فِي ٱلۡأَرۡضِ فَأَخَذَهُمُ ٱللَّهُ بِذُنُوبِهِمۡ وَمَا كَانَ لَهُم مِّنَ ٱللَّهِ مِن وَاقٖ

Oare n-au purces ei pe Pământ ca să vadă cum a fost sfârșitul celor care au trăit înainte de ei? Au fost mai tari decât ei și au lăsat pe Pământ urme mai puternice decât ei, însă Allah i-a apucat pentru păcatele lor și nu au avut ei apărător înaintea lui Allah.

வசனம்: 22

ذَٰلِكَ بِأَنَّهُمۡ كَانَت تَّأۡتِيهِمۡ رُسُلُهُم بِٱلۡبَيِّنَٰتِ فَكَفَرُواْ فَأَخَذَهُمُ ٱللَّهُۚ إِنَّهُۥ قَوِيّٞ شَدِيدُ ٱلۡعِقَابِ

Aceasta a fost și pentru că Trimișii lor au venit la ei cu semnele cele limpezi, iar ei nu au crezut. Atunci i-a apucat Allah. Cu adevărat, El este Qauiyy [Puternic] [și] Aspru la pedeapsă

வசனம்: 23

وَلَقَدۡ أَرۡسَلۡنَا مُوسَىٰ بِـَٔايَٰتِنَا وَسُلۡطَٰنٖ مُّبِينٍ

Și l-am trimis Noi pe Moise cu semnele Noastre și cu dovadă limpede

வசனம்: 24

إِلَىٰ فِرۡعَوۡنَ وَهَٰمَٰنَ وَقَٰرُونَ فَقَالُواْ سَٰحِرٞ كَذَّابٞ

La Faraon și la Haman și la Core, însă ei au spus: „El este un vrăjitor și un mincinos!”

வசனம்: 25

فَلَمَّا جَآءَهُم بِٱلۡحَقِّ مِنۡ عِندِنَا قَالُواْ ٱقۡتُلُوٓاْ أَبۡنَآءَ ٱلَّذِينَ ءَامَنُواْ مَعَهُۥ وَٱسۡتَحۡيُواْ نِسَآءَهُمۡۚ وَمَا كَيۡدُ ٱلۡكَٰفِرِينَ إِلَّا فِي ضَلَٰلٖ

Și când le-a adus lor Adevărul de la Noi, atunci au spus ei: „Omorâți-i pe pruncii acelora care au crezut împreună cu el și lăsați-le în viață numai pe femeile lor!” Dar viclenia necredincioșilor nu este decât în deșert.

வசனம்: 26

وَقَالَ فِرۡعَوۡنُ ذَرُونِيٓ أَقۡتُلۡ مُوسَىٰ وَلۡيَدۡعُ رَبَّهُۥٓۖ إِنِّيٓ أَخَافُ أَن يُبَدِّلَ دِينَكُمۡ أَوۡ أَن يُظۡهِرَ فِي ٱلۡأَرۡضِ ٱلۡفَسَادَ

Și Faraon a spus: „Lăsați-mă să-l omor pe Moise și el să-L cheme pe Domnul său! Mă tem să nu vă schimbe religia voastră și să nu aducă stricăciunea pe pământ!”

வசனம்: 27

وَقَالَ مُوسَىٰٓ إِنِّي عُذۡتُ بِرَبِّي وَرَبِّكُم مِّن كُلِّ مُتَكَبِّرٖ لَّا يُؤۡمِنُ بِيَوۡمِ ٱلۡحِسَابِ

Dar Moise a spus: „Eu caut apărare la Domnul meu și Domnul vostru împotriva oricărui trufaș care nu crede în Ziua socotirii!”

வசனம்: 28

وَقَالَ رَجُلٞ مُّؤۡمِنٞ مِّنۡ ءَالِ فِرۡعَوۡنَ يَكۡتُمُ إِيمَٰنَهُۥٓ أَتَقۡتُلُونَ رَجُلًا أَن يَقُولَ رَبِّيَ ٱللَّهُ وَقَدۡ جَآءَكُم بِٱلۡبَيِّنَٰتِ مِن رَّبِّكُمۡۖ وَإِن يَكُ كَٰذِبٗا فَعَلَيۡهِ كَذِبُهُۥۖ وَإِن يَكُ صَادِقٗا يُصِبۡكُم بَعۡضُ ٱلَّذِي يَعِدُكُمۡۖ إِنَّ ٱللَّهَ لَا يَهۡدِي مَنۡ هُوَ مُسۡرِفٞ كَذَّابٞ

Și un om care credea, din poporul lui Faraon, și care-și ascundea credința lui a spus: „Ați omorât un om [doar] pentru că el a spus: „Domnul meu este Allah”, după ce a venit el cu semne deslușite de la Domnul vostru? Dacă el este mincinos, minciuna sa va fi numai spre dauna lui, însă dacă el spune adevărul, atunci vă va lovi pe voi o parte din cele cu care vă amenință! Allah nu-l călăuzește pe cel care este nelegiuit și mincinos.

வசனம்: 29

يَٰقَوۡمِ لَكُمُ ٱلۡمُلۡكُ ٱلۡيَوۡمَ ظَٰهِرِينَ فِي ٱلۡأَرۡضِ فَمَن يَنصُرُنَا مِنۢ بَأۡسِ ٱللَّهِ إِن جَآءَنَاۚ قَالَ فِرۡعَوۡنُ مَآ أُرِيكُمۡ إِلَّا مَآ أَرَىٰ وَمَآ أَهۡدِيكُمۡ إِلَّا سَبِيلَ ٱلرَّشَادِ

O, popor al meu! A voastră este stăpânirea astăzi și sunteți voi biruitori pe pământ! Dar cine ne va ajuta pe noi împotriva mâniei lui Allah, dacă ea se va abate asupra noastră?” Faraon a spus: „Eu nu vă arăt decât ceea ce văd și nu vă călăuzesc pe voi decât pe calea cea dreaptă!”

வசனம்: 30

وَقَالَ ٱلَّذِيٓ ءَامَنَ يَٰقَوۡمِ إِنِّيٓ أَخَافُ عَلَيۡكُم مِّثۡلَ يَوۡمِ ٱلۡأَحۡزَابِ

Și cel care credea a spus: „O, popor al meu! Eu mă tem pentru voi, de o zi asemenea Zilei aliaților^[917],

[917] Zilele în care Allah și-a trimis pedeapsa asupra celor care au respins Profeții Lui în trecut

வசனம்: 31

مِثۡلَ دَأۡبِ قَوۡمِ نُوحٖ وَعَادٖ وَثَمُودَ وَٱلَّذِينَ مِنۢ بَعۡدِهِمۡۚ وَمَا ٱللَّهُ يُرِيدُ ظُلۡمٗا لِّلۡعِبَادِ

Asemenea cum a pățit poporul lui Noe și [poporul] ’Ad și [poporul] Thamud și cei care au venit după ei! Dar Allah nu voiește nedreptate pentru robi!

வசனம்: 32

وَيَٰقَوۡمِ إِنِّيٓ أَخَافُ عَلَيۡكُمۡ يَوۡمَ ٱلتَّنَادِ

O, popor al meu! Eu mă tem pentru voi de Ziua Chemării^[918],

[918] Ziua Judecății, atunci când nelegiuiții vor urla de teroare, oamenii se vor chema unii pe alții (a se vedea 7:44-51) și Îngerii vor vesti rezultatele judecării fiecărei persoane

வசனம்: 33

يَوۡمَ تُوَلُّونَ مُدۡبِرِينَ مَا لَكُم مِّنَ ٱللَّهِ مِنۡ عَاصِمٖۗ وَمَن يُضۡلِلِ ٱللَّهُ فَمَا لَهُۥ مِنۡ هَادٖ

De Ziua în care veți întoarce voi spatele, fugind, fără ca să aveți voi apărător de Allah! Iar cel pe care îl duce Allah în rătăcire nu va avea ocârmuitor.

வசனம்: 34

وَلَقَدۡ جَآءَكُمۡ يُوسُفُ مِن قَبۡلُ بِٱلۡبَيِّنَٰتِ فَمَا زِلۡتُمۡ فِي شَكّٖ مِّمَّا جَآءَكُم بِهِۦۖ حَتَّىٰٓ إِذَا هَلَكَ قُلۡتُمۡ لَن يَبۡعَثَ ٱللَّهُ مِنۢ بَعۡدِهِۦ رَسُولٗاۚ كَذَٰلِكَ يُضِلُّ ٱللَّهُ مَنۡ هُوَ مُسۡرِفٞ مُّرۡتَابٌ

Și Iosif a venit la voi, mai înainte, cu semne învederate, însă voi nu ați încetat să aveți îndoieli asupra celor pe care vi le-a adus. Iar când el a murit, atunci ați spus voi: „Allah nu va mai trimite un alt trimis, după el!” Astfel îl duce Allah în rătăcire pe cel care este nelegiuit și se îndoiește.”

வசனம்: 35

ٱلَّذِينَ يُجَٰدِلُونَ فِيٓ ءَايَٰتِ ٱللَّهِ بِغَيۡرِ سُلۡطَٰنٍ أَتَىٰهُمۡۖ كَبُرَ مَقۡتًا عِندَ ٱللَّهِ وَعِندَ ٱلَّذِينَ ءَامَنُواْۚ كَذَٰلِكَ يَطۡبَعُ ٱللَّهُ عَلَىٰ كُلِّ قَلۡبِ مُتَكَبِّرٖ جَبَّارٖ

Cei care discută semnele lui Allah [revelația, versetele, evidențele ș.a.m.d.], fără nicio dovadă care să le fi venit, [fapta lor] este foarte urâtă de Allah și de cei care cred. Astfel pecetluiește Allah orice inimă a unui [om] îngâmfat și nelegiuit.

வசனம்: 36

وَقَالَ فِرۡعَوۡنُ يَٰهَٰمَٰنُ ٱبۡنِ لِي صَرۡحٗا لَّعَلِّيٓ أَبۡلُغُ ٱلۡأَسۡبَٰبَ

Și Faraon a spus: „O, Haman, durează-mi mie un turn, poate că eu voi ajunge la cărări^[919],

[919] Mijloace de urcare

வசனம்: 37

أَسۡبَٰبَ ٱلسَّمَٰوَٰتِ فَأَطَّلِعَ إِلَىٰٓ إِلَٰهِ مُوسَىٰ وَإِنِّي لَأَظُنُّهُۥ كَٰذِبٗاۚ وَكَذَٰلِكَ زُيِّنَ لِفِرۡعَوۡنَ سُوٓءُ عَمَلِهِۦ وَصُدَّ عَنِ ٱلسَّبِيلِۚ وَمَا كَيۡدُ فِرۡعَوۡنَ إِلَّا فِي تَبَابٖ

La cărările Cerurilor, astfel încât să-L văd pe Dumnezeul lui Moise, căci eu îl socotesc pe el mincinos!...” Astfel am făcut Noi ca fapta rea a lui Faraon să i se pară bună și a fost el abătut de la drum. Iar vicleșugul lui Faraon nu a fost decât întru pierdere.

வசனம்: 38

وَقَالَ ٱلَّذِيٓ ءَامَنَ يَٰقَوۡمِ ٱتَّبِعُونِ أَهۡدِكُمۡ سَبِيلَ ٱلرَّشَادِ

Și omul care credea a spus: „O, popor al meu! Urmați-mă pe mine și eu vă voi călăuzi pe drumul cel drept!

வசனம்: 39

يَٰقَوۡمِ إِنَّمَا هَٰذِهِ ٱلۡحَيَوٰةُ ٱلدُّنۡيَا مَتَٰعٞ وَإِنَّ ٱلۡأٓخِرَةَ هِيَ دَارُ ٱلۡقَرَارِ

O, popor al meu! Această viață lumească nu este decât o plăcere trecătoare, în vreme ce Viața de Apoi este Casa odihnei.

வசனம்: 40

مَنۡ عَمِلَ سَيِّئَةٗ فَلَا يُجۡزَىٰٓ إِلَّا مِثۡلَهَاۖ وَمَنۡ عَمِلَ صَٰلِحٗا مِّن ذَكَرٍ أَوۡ أُنثَىٰ وَهُوَ مُؤۡمِنٞ فَأُوْلَٰٓئِكَ يَدۡخُلُونَ ٱلۡجَنَّةَ يُرۡزَقُونَ فِيهَا بِغَيۡرِ حِسَابٖ

Cel care săvârșește o faptă rea nu va fi răsplătit decât cu una asemănătoare cu ea, iar cel care săvârșește o faptă bună - fie el bărbat sau femeie - și este credincios, va intra în Paradis, unde va primi cele de trebuință, fără socoteală.

வசனம்: 41

۞ وَيَٰقَوۡمِ مَا لِيٓ أَدۡعُوكُمۡ إِلَى ٱلنَّجَوٰةِ وَتَدۡعُونَنِيٓ إِلَى ٱلنَّارِ

O, popor al meu! Cum se face că eu vă chem pe voi la mântuire, în vreme ce voi mă chemați pe mine la Foc?

வசனம்: 42

تَدۡعُونَنِي لِأَكۡفُرَ بِٱللَّهِ وَأُشۡرِكَ بِهِۦ مَا لَيۡسَ لِي بِهِۦ عِلۡمٞ وَأَنَا۠ أَدۡعُوكُمۡ إِلَى ٱلۡعَزِيزِ ٱلۡغَفَّٰرِ

Voi mă chemați să mă lepăd de Allah și să-I fac Lui ca asociați cele despre care eu nu am nicio știință, în vreme ce eu vă chem pe voi la Al-'Aziz [Cel Puternic] [și] Al-Ghaffar [Atoateiertător]!

வசனம்: 43

لَا جَرَمَ أَنَّمَا تَدۡعُونَنِيٓ إِلَيۡهِ لَيۡسَ لَهُۥ دَعۡوَةٞ فِي ٱلدُّنۡيَا وَلَا فِي ٱلۡأٓخِرَةِ وَأَنَّ مَرَدَّنَآ إِلَى ٱللَّهِ وَأَنَّ ٱلۡمُسۡرِفِينَ هُمۡ أَصۡحَٰبُ ٱلنَّارِ

Nu este îndoială că acela la care mă chemați nu are nicio [putere să răspundă] chemării voastre, nici în această lume, nici în Lumea de Apoi, și că întoarcerea noastră este la Allah, iar cei nelegiuiți vor fi oaspeții Focului.

வசனம்: 44

فَسَتَذۡكُرُونَ مَآ أَقُولُ لَكُمۡۚ وَأُفَوِّضُ أَمۡرِيٓ إِلَى ٱللَّهِۚ إِنَّ ٱللَّهَ بَصِيرُۢ بِٱلۡعِبَادِ

În curând vă veți aduce aminte de ceea ce vă spun, iar eu las soarta mea în seama lui Allah. Allah îi vede bine pe robii [Săi]".

வசனம்: 45

فَوَقَىٰهُ ٱللَّهُ سَيِّـَٔاتِ مَا مَكَرُواْۖ وَحَاقَ بِـَٔالِ فِرۡعَوۡنَ سُوٓءُ ٱلۡعَذَابِ

Și Allah l-a ferit de relele pe care ei le-au plăsmuit și chinul cel rău a împresurat clanul lui Faraon,

வசனம்: 46

ٱلنَّارُ يُعۡرَضُونَ عَلَيۡهَا غُدُوّٗا وَعَشِيّٗاۚ وَيَوۡمَ تَقُومُ ٱلسَّاعَةُ أَدۡخِلُوٓاْ ءَالَ فِرۡعَوۡنَ أَشَدَّ ٱلۡعَذَابِ

Focul la care ei vor fi expuși dimineața și seara^[920]. Iar în Ziua când va sosi Ceasul, [se va spune]: „Faceți să intre clanul lui Faraon la osânda cea mai aspră!”

[920] De la momentul morții lor până în Ziua Judecății

வசனம்: 47

وَإِذۡ يَتَحَآجُّونَ فِي ٱلنَّارِ فَيَقُولُ ٱلضُّعَفَٰٓؤُاْ لِلَّذِينَ ٱسۡتَكۡبَرُوٓاْ إِنَّا كُنَّا لَكُمۡ تَبَعٗا فَهَلۡ أَنتُم مُّغۡنُونَ عَنَّا نَصِيبٗا مِّنَ ٱلنَّارِ

Iar când vor avea ei disputa în Foc vor zice cei slabi către cei care au fost aroganți: „Noi v-am urmat vouă. Oare nu puteți voi să ne scăpați de o parte din Foc?”

வசனம்: 48

قَالَ ٱلَّذِينَ ٱسۡتَكۡبَرُوٓاْ إِنَّا كُلّٞ فِيهَآ إِنَّ ٱللَّهَ قَدۡ حَكَمَ بَيۡنَ ٱلۡعِبَادِ

Atunci vor spune cei aroganți: „Cu adevărat noi suntem cu toții în el!” Allah a judecat deja între robii [Săi].

வசனம்: 49

وَقَالَ ٱلَّذِينَ فِي ٱلنَّارِ لِخَزَنَةِ جَهَنَّمَ ٱدۡعُواْ رَبَّكُمۡ يُخَفِّفۡ عَنَّا يَوۡمٗا مِّنَ ٱلۡعَذَابِ

Și cei care se vor afla în Foc vor zice către păzitorii Iadului [Îngerii]: „Rugați-vă Domnului vostru ca să ne ușureze nouă chinul [măcar] pentru o zi!”

வசனம்: 50

قَالُوٓاْ أَوَلَمۡ تَكُ تَأۡتِيكُمۡ رُسُلُكُم بِٱلۡبَيِّنَٰتِۖ قَالُواْ بَلَىٰۚ قَالُواْ فَٱدۡعُواْۗ وَمَا دُعَٰٓؤُاْ ٱلۡكَٰفِرِينَ إِلَّا فِي ضَلَٰلٍ

Ei vor spune: „Oare nu v-au adus vouă Trimișii voștri dovezi limpezi?” Și ei vor răspunde: „Ba da!” Ei vor spune: „Atunci, rugați-vă [voi înșivă]!” Dar ruga necredincioșilor va fi numai în deșert.

வசனம்: 51

إِنَّا لَنَنصُرُ رُسُلَنَا وَٱلَّذِينَ ءَامَنُواْ فِي ٱلۡحَيَوٰةِ ٱلدُّنۡيَا وَيَوۡمَ يَقُومُ ٱلۡأَشۡهَٰدُ

Cu adevărat, Noi îi vom ajuta pe trimișii Noștri și pe cei care cred, atât în viața din această lume, cât și în Ziua când se vor ridica martorii,

வசனம்: 52

يَوۡمَ لَا يَنفَعُ ٱلظَّٰلِمِينَ مَعۡذِرَتُهُمۡۖ وَلَهُمُ ٱللَّعۡنَةُ وَلَهُمۡ سُوٓءُ ٱلدَّارِ

În Ziua când dezvinovățirea nu le va mai fi de niciun folos nelegiuiților și când vor avea ei parte de blestem și rău sălaș [Iadul].

வசனம்: 53

وَلَقَدۡ ءَاتَيۡنَا مُوسَى ٱلۡهُدَىٰ وَأَوۡرَثۡنَا بَنِيٓ إِسۡرَٰٓءِيلَ ٱلۡكِتَٰبَ

Și i-am dat Noi lui Moise călăuzire și i-am făcut pe fiii lui Israel să moștenească Scriptura,

வசனம்: 54

هُدٗى وَذِكۡرَىٰ لِأُوْلِي ٱلۡأَلۡبَٰبِ

Ca o cârmuire și o îndemnare pentru cei dăruiți cu pricepere.

வசனம்: 55

فَٱصۡبِرۡ إِنَّ وَعۡدَ ٱللَّهِ حَقّٞ وَٱسۡتَغۡفِرۡ لِذَنۢبِكَ وَسَبِّحۡ بِحَمۡدِ رَبِّكَ بِٱلۡعَشِيِّ وَٱلۡإِبۡكَٰرِ

Deci fii statornic [Mohammed], căci făgăduința lui Allah este adevăr, cere iertare pentru păcatul tău^[921] și preamărește-L pe Domnul tău cu laudă, atât spre seară cât și spre dimineață!

[921] Se referă la „greseală” sau „eroare” în alegere, deoarece toți Profeții au fost protejați de Allah de la a face păcate Sensul este că toți credincioșii să caute iertare pentru păcatele lor.

வசனம்: 56

إِنَّ ٱلَّذِينَ يُجَٰدِلُونَ فِيٓ ءَايَٰتِ ٱللَّهِ بِغَيۡرِ سُلۡطَٰنٍ أَتَىٰهُمۡ إِن فِي صُدُورِهِمۡ إِلَّا كِبۡرٞ مَّا هُم بِبَٰلِغِيهِۚ فَٱسۡتَعِذۡ بِٱللَّهِۖ إِنَّهُۥ هُوَ ٱلسَّمِيعُ ٱلۡبَصِيرُ

Cu adevărat cei care discută despre versetele lui Allah, fără să le fi venit lor nicio dovadă, nu au în piepturile lor decât numai îngâmfare și ei nu vor atinge țelul lor. Deci caută ocrotire la Allah, căci El este As-Sami’ [Cel care Aude] [și] Al-Basir [Cel care Vede]!

வசனம்: 57

لَخَلۡقُ ٱلسَّمَٰوَٰتِ وَٱلۡأَرۡضِ أَكۡبَرُ مِنۡ خَلۡقِ ٱلنَّاسِ وَلَٰكِنَّ أَكۡثَرَ ٱلنَّاسِ لَا يَعۡلَمُونَ

Crearea Cerurilor și a Pământului este mai măreață decât crearea oamenilor, dar cei mai mulți oameni nu știu.

வசனம்: 58

وَمَا يَسۡتَوِي ٱلۡأَعۡمَىٰ وَٱلۡبَصِيرُ وَٱلَّذِينَ ءَامَنُواْ وَعَمِلُواْ ٱلصَّٰلِحَٰتِ وَلَا ٱلۡمُسِيٓءُۚ قَلِيلٗا مَّا تَتَذَكَّرُونَ

Nu sunt deopotrivă cel care este orb și cel care vede; nici cei care cred și împlinesc fapte bune [nu pot fi deopotrivă] cu cel care săvârșește o faptă rea. Dar cât de rar vă aduceți voi aminte!

வசனம்: 59

إِنَّ ٱلسَّاعَةَ لَأٓتِيَةٞ لَّا رَيۡبَ فِيهَا وَلَٰكِنَّ أَكۡثَرَ ٱلنَّاسِ لَا يُؤۡمِنُونَ

Ceasul va veni, fără îndoială, însă cei mai mulți oameni nu cred.

வசனம்: 60

وَقَالَ رَبُّكُمُ ٱدۡعُونِيٓ أَسۡتَجِبۡ لَكُمۡۚ إِنَّ ٱلَّذِينَ يَسۡتَكۡبِرُونَ عَنۡ عِبَادَتِي سَيَدۡخُلُونَ جَهَنَّمَ دَاخِرِينَ

Și Domnul vostru zice: „Chemați-Mă și Eu vă voi răspunde! Cei care din prea multă trufie refuză să Mă adore vor intra în Iad umiliți".

வசனம்: 61

ٱللَّهُ ٱلَّذِي جَعَلَ لَكُمُ ٱلَّيۡلَ لِتَسۡكُنُواْ فِيهِ وَٱلنَّهَارَ مُبۡصِرًاۚ إِنَّ ٱللَّهَ لَذُو فَضۡلٍ عَلَى ٱلنَّاسِ وَلَٰكِنَّ أَكۡثَرَ ٱلنَّاسِ لَا يَشۡكُرُونَ

Allah este Cel care v-a făcut vouă noaptea, ca să vă odihniți în ea, și ziua, ca să vedeți deslușit. Allah este Cel plin de îndurare față de oameni, însă cei mai mulți dintre oameni nu sunt mulțumitori.

வசனம்: 62

ذَٰلِكُمُ ٱللَّهُ رَبُّكُمۡ خَٰلِقُ كُلِّ شَيۡءٖ لَّآ إِلَٰهَ إِلَّا هُوَۖ فَأَنَّىٰ تُؤۡفَكُونَ

Acesta este Allah, Domnul vostru, Creatorul tuturor lucrurilor. Nu există altă divinitate afară de El. Cum se poate să vă întoarceți [de la El]?

வசனம்: 63

كَذَٰلِكَ يُؤۡفَكُ ٱلَّذِينَ كَانُواْ بِـَٔايَٰتِ ٱللَّهِ يَجۡحَدُونَ

Astfel s-au întors aceia care au tăgăduit semnele lui Allah.

வசனம்: 64

ٱللَّهُ ٱلَّذِي جَعَلَ لَكُمُ ٱلۡأَرۡضَ قَرَارٗا وَٱلسَّمَآءَ بِنَآءٗ وَصَوَّرَكُمۡ فَأَحۡسَنَ صُوَرَكُمۡ وَرَزَقَكُم مِّنَ ٱلطَّيِّبَٰتِۚ ذَٰلِكُمُ ٱللَّهُ رَبُّكُمۡۖ فَتَبَارَكَ ٱللَّهُ رَبُّ ٱلۡعَٰلَمِينَ

Allah este Cel care v-a dat vouă Pământul, ca să trăiți pe el și Cerul, ca acoperiș, și v-a creat în cea mai bună și perfectă formă - și v-a înzestrat pe voi cu cele bune [ca hrană]. Acesta este Allah, Domnul vostru! Binecuvântat fie Allah, Stăpânul lumilor!

வசனம்: 65

هُوَ ٱلۡحَيُّ لَآ إِلَٰهَ إِلَّا هُوَ فَٱدۡعُوهُ مُخۡلِصِينَ لَهُ ٱلدِّينَۗ ٱلۡحَمۡدُ لِلَّهِ رَبِّ ٱلۡعَٰلَمِينَ

El este Al-Hayy [Cel Veșnic Viu]. Nu există altă divinitate afară de El, deci chemați-L pe El cu credință curată numai în El! Mărire lui Allah, Stăpânul lumilor!

வசனம்: 66

۞ قُلۡ إِنِّي نُهِيتُ أَنۡ أَعۡبُدَ ٱلَّذِينَ تَدۡعُونَ مِن دُونِ ٱللَّهِ لَمَّا جَآءَنِيَ ٱلۡبَيِّنَٰتُ مِن رَّبِّي وَأُمِرۡتُ أَنۡ أُسۡلِمَ لِرَبِّ ٱلۡعَٰلَمِينَ

Spune [Mohammed]: „Mi s-a oprit mie să-i ador pe aceia pe care îi chemați în locul lui Allah, după ce mi-au venit semnele cele limpezi de la Domnul meu și mi s-a poruncit să mă supun Stăpânului lumilor.”

வசனம்: 67

هُوَ ٱلَّذِي خَلَقَكُم مِّن تُرَابٖ ثُمَّ مِن نُّطۡفَةٖ ثُمَّ مِنۡ عَلَقَةٖ ثُمَّ يُخۡرِجُكُمۡ طِفۡلٗا ثُمَّ لِتَبۡلُغُوٓاْ أَشُدَّكُمۡ ثُمَّ لِتَكُونُواْ شُيُوخٗاۚ وَمِنكُم مَّن يُتَوَفَّىٰ مِن قَبۡلُۖ وَلِتَبۡلُغُوٓاْ أَجَلٗا مُّسَمّٗى وَلَعَلَّكُمۡ تَعۡقِلُونَ

El este Cel care v-a creat pe voi din țărână, apoi dintr-o picătură, apoi dintr-un cheag de sânge. Apoi El vă face să ieșiți copii mici, pentru ca apoi să ajungeți la maturitate și apoi să fiți bătrâni - însă pe unii dintre voi îi va ajunge moartea mai înainte [de a ajunge la bătrânețe] - și să ajungeți la un termen hotărât^[922]. Poate că voi veți pricepe.

[922] Timpul scris pentru moartea voastră

வசனம்: 68

هُوَ ٱلَّذِي يُحۡيِۦ وَيُمِيتُۖ فَإِذَا قَضَىٰٓ أَمۡرٗا فَإِنَّمَا يَقُولُ لَهُۥ كُن فَيَكُونُ

El este Cel care dă viață și dă moarte și, dacă hotărăște un lucru, El spune: „Fii” și el este.

வசனம்: 69

أَلَمۡ تَرَ إِلَى ٱلَّذِينَ يُجَٰدِلُونَ فِيٓ ءَايَٰتِ ٱللَّهِ أَنَّىٰ يُصۡرَفُونَ

Tu nu-i vezi pe aceia care se ceartă asupra semnelor lui Allah cum sunt abătuți?

வசனம்: 70

ٱلَّذِينَ كَذَّبُواْ بِٱلۡكِتَٰبِ وَبِمَآ أَرۡسَلۡنَا بِهِۦ رُسُلَنَاۖ فَسَوۡفَ يَعۡلَمُونَ

Cei care socotesc mincinoase Cartea [Coranul] și cele cu care i-am trimis pe Trimișii Noștri vor ști [în curând],

வசனம்: 71

إِذِ ٱلۡأَغۡلَٰلُ فِيٓ أَعۡنَٰقِهِمۡ وَٱلسَّلَٰسِلُ يُسۡحَبُونَ

Când cătușele și lanțurile vor fi pe gâtul lor și vor fi ei trași

வசனம்: 72

فِي ٱلۡحَمِيمِ ثُمَّ فِي ٱلنَّارِ يُسۡجَرُونَ

În apa clocotită și apoi vor arde în Foc.

வசனம்: 73

ثُمَّ قِيلَ لَهُمۡ أَيۡنَ مَا كُنتُمۡ تُشۡرِكُونَ

Apoi li se va zice lor: „Unde sunt cei pe care voi i-ați făcut asociați [lui Allah în adorare]

வசனம்: 74

مِن دُونِ ٱللَّهِۖ قَالُواْ ضَلُّواْ عَنَّا بَل لَّمۡ نَكُن نَّدۡعُواْ مِن قَبۡلُ شَيۡـٔٗاۚ كَذَٰلِكَ يُضِلُّ ٱللَّهُ ٱلۡكَٰفِرِينَ

Alături de Allah?” Și vor răspunde ei: „S-au rătăcit de noi. Ba noi nu am chemat mai înainte nimic!” Astfel îi duce Allah în rătăcire pe necredincioși.

வசனம்: 75

ذَٰلِكُم بِمَا كُنتُمۡ تَفۡرَحُونَ فِي ٱلۡأَرۡضِ بِغَيۡرِ ٱلۡحَقِّ وَبِمَا كُنتُمۡ تَمۡرَحُونَ

[Îngerii vor spune:] „Acesta este prețul pentru că voi v-ați bucurat pe Pământ întru nedreptate și pentru că v-ați îngâmfat.

வசனம்: 76

ٱدۡخُلُوٓاْ أَبۡوَٰبَ جَهَنَّمَ خَٰلِدِينَ فِيهَاۖ فَبِئۡسَ مَثۡوَى ٱلۡمُتَكَبِّرِينَ

Intrați pe porțile Iadului, în care veșnic veți sălășlui! Și ce loc rău vor avea cei îngâmfați!”

வசனம்: 77

فَٱصۡبِرۡ إِنَّ وَعۡدَ ٱللَّهِ حَقّٞۚ فَإِمَّا نُرِيَنَّكَ بَعۡضَ ٱلَّذِي نَعِدُهُمۡ أَوۡ نَتَوَفَّيَنَّكَ فَإِلَيۡنَا يُرۡجَعُونَ

Deci fii statornic [o, Mohammed]! Făgăduința lui Allah este adevăr și fie că îți vom arăta o parte din aceea cu care îi amenințăm, fie că te vom lua pe tine [înainte de aceasta], oricum la Noi se vor întoarce!

வசனம்: 78

وَلَقَدۡ أَرۡسَلۡنَا رُسُلٗا مِّن قَبۡلِكَ مِنۡهُم مَّن قَصَصۡنَا عَلَيۡكَ وَمِنۡهُم مَّن لَّمۡ نَقۡصُصۡ عَلَيۡكَۗ وَمَا كَانَ لِرَسُولٍ أَن يَأۡتِيَ بِـَٔايَةٍ إِلَّا بِإِذۡنِ ٱللَّهِۚ فَإِذَا جَآءَ أَمۡرُ ٱللَّهِ قُضِيَ بِٱلۡحَقِّ وَخَسِرَ هُنَالِكَ ٱلۡمُبۡطِلُونَ

Noi am trimis Mesageri și mai înainte de tine. Despre unii dintre ei ți-am povestit, iar despre alții dintre ei nu ți-am povestit. Și nu i-a fost dat niciunui trimis să vină cu un semn, decât cu îngăduința lui Allah. Când porunca lui Allah va veni, se va judeca întru dreptate și atunci vor pierde cei care spun minciuni.

வசனம்: 79

ٱللَّهُ ٱلَّذِي جَعَلَ لَكُمُ ٱلۡأَنۡعَٰمَ لِتَرۡكَبُواْ مِنۡهَا وَمِنۡهَا تَأۡكُلُونَ

Allah este Cel care v-a făcut vouă vitele: pentru ca să călăriți pe unele dintre ele și pentru ca să mâncați de la altele;

வசனம்: 80

وَلَكُمۡ فِيهَا مَنَٰفِعُ وَلِتَبۡلُغُواْ عَلَيۡهَا حَاجَةٗ فِي صُدُورِكُمۡ وَعَلَيۡهَا وَعَلَى ٱلۡفُلۡكِ تُحۡمَلُونَ

Voi aveți de la ele [și alte] foloase și pentru ca voi să vă împliniți o dorință din piepturile voastre, însă, mai sunteți purtați pe ele și pe corăbii.

வசனம்: 81

وَيُرِيكُمۡ ءَايَٰتِهِۦ فَأَيَّ ءَايَٰتِ ٱللَّهِ تُنكِرُونَ

El vă arată semnele Sale, dar care dintre semnele lui Allah le tăgăduiți voi?

வசனம்: 82

أَفَلَمۡ يَسِيرُواْ فِي ٱلۡأَرۡضِ فَيَنظُرُواْ كَيۡفَ كَانَ عَٰقِبَةُ ٱلَّذِينَ مِن قَبۡلِهِمۡۚ كَانُوٓاْ أَكۡثَرَ مِنۡهُمۡ وَأَشَدَّ قُوَّةٗ وَءَاثَارٗا فِي ٱلۡأَرۡضِ فَمَآ أَغۡنَىٰ عَنۡهُم مَّا كَانُواْ يَكۡسِبُونَ

Oare nu au purces ei pe pământ pentru a vedea care a fost urmarea pentru cei de dinaintea lor? Au fost mai numeroși decât ei și mai puternici și au lăsat mai multe urme pe pământ, însă nu le-au fost de niciun folos cele pe care le-au agonisit.

வசனம்: 83

فَلَمَّا جَآءَتۡهُمۡ رُسُلُهُم بِٱلۡبَيِّنَٰتِ فَرِحُواْ بِمَا عِندَهُم مِّنَ ٱلۡعِلۡمِ وَحَاقَ بِهِم مَّا كَانُواْ بِهِۦ يَسۡتَهۡزِءُونَ

Și când au venit la ei Trimișii lor cu semnele cele limpezi, s-au bucurat de știința pe care o aveau, însă cele de care și-au bătut joc i-au împresurat pe ei.

வசனம்: 84

فَلَمَّا رَأَوۡاْ بَأۡسَنَا قَالُوٓاْ ءَامَنَّا بِٱللَّهِ وَحۡدَهُۥ وَكَفَرۡنَا بِمَا كُنَّا بِهِۦ مُشۡرِكِينَ

Și când au văzut mânia Noastră, au spus ei: „Noi credem numai în Allah Singur și ne lepădăm de ceea ce I-am făcut Lui ca asociați!”

வசனம்: 85

فَلَمۡ يَكُ يَنفَعُهُمۡ إِيمَٰنُهُمۡ لَمَّا رَأَوۡاْ بَأۡسَنَاۖ سُنَّتَ ٱللَّهِ ٱلَّتِي قَدۡ خَلَتۡ فِي عِبَادِهِۦۖ وَخَسِرَ هُنَالِكَ ٱلۡكَٰفِرُونَ

Însă nu le-a mai fost credința lor de niciun folos, când au văzut mânia Noastră. Aceasta este rânduiala lui Allah față de robii Săi și au pierdut atunci aceia care nu au crezut.