மொழிபெயர்ப்பு அத்தியாயம் ஸூரா அல்கலம் - الترجمة الرومانية - அல்குர்ஆன் கலைக்களஞ்சியம்

AL-QALAM

வசனம்: 1

نٓۚ وَٱلۡقَلَمِ وَمَا يَسۡطُرُونَ

Nun^[1147]. Pe calem și pe ceea ce ei [Îngerii] scriu [faptele oamenilor]!

[1147] A se vedea 2:1

வசனம்: 2

مَآ أَنتَ بِنِعۡمَةِ رَبِّكَ بِمَجۡنُونٖ

Tu nu ești [Mohammed], prin mila Domnului tău, smintit!

வசனம்: 3

وَإِنَّ لَكَ لَأَجۡرًا غَيۡرَ مَمۡنُونٖ

Și, cu adevărat, tu vei avea parte de o răsplată neîntreruptă!

வசனம்: 4

وَإِنَّكَ لَعَلَىٰ خُلُقٍ عَظِيمٖ

Și, cu adevărat, tu ai o fire minunată!

வசனம்: 5

فَسَتُبۡصِرُ وَيُبۡصِرُونَ

Vei vedea tu și vor vedea și ei

வசனம்: 6

بِأَييِّكُمُ ٱلۡمَفۡتُونُ

Cine dintre voi este smintit [afectat de diavol].

வசனம்: 7

إِنَّ رَبَّكَ هُوَ أَعۡلَمُ بِمَن ضَلَّ عَن سَبِيلِهِۦ وَهُوَ أَعۡلَمُ بِٱلۡمُهۡتَدِينَ

Cu adevărat, Domnul tău știe mai bine cine a rătăcit de la drumul Său și El îi cunoaște mai bine pe cei care sunt bine călăuziți.

வசனம்: 8

فَلَا تُطِعِ ٱلۡمُكَذِّبِينَ

Deci, nu da ascultare celor ce socot minciună [semnele Noastre]!

வசனம்: 9

وَدُّواْ لَوۡ تُدۡهِنُ فَيُدۡهِنُونَ

Ei ar dori ca tu să fii binevoitor [să-ți compromiți religia] și să fie și ei binevoitori.

வசனம்: 10

وَلَا تُطِعۡ كُلَّ حَلَّافٖ مَّهِينٍ

Nu da ascultare celui care jură încontinuu și este vrednic de dispreț,

வசனம்: 11

هَمَّازٖ مَّشَّآءِۭ بِنَمِيمٖ

Defăimător, care umblă cu clevetiri,

வசனம்: 12

مَّنَّاعٖ لِّلۡخَيۡرِ مُعۡتَدٍ أَثِيمٍ

Care împiedică binele, este nelegiuit, păcătos,

வசனம்: 13

عُتُلِّۭ بَعۡدَ ذَٰلِكَ زَنِيمٍ

Crud, și, după toate acestea, și bastard^[1148],

[1148] Susținând în mod fals o descendență particulară. Descrierea dată în aceste versete este a lui al-Ualid bin al-Mughirah (a se vedea 74: 11-25) sau posibil, așa cum este susținut de Ibn Kathir a lui al-Akhnas bin Șurayq.

வசனம்: 14

أَن كَانَ ذَا مَالٖ وَبَنِينَ

Pentru că el are avere și copii!

வசனம்: 15

إِذَا تُتۡلَىٰ عَلَيۡهِ ءَايَٰتُنَا قَالَ أَسَٰطِيرُ ٱلۡأَوَّلِينَ

Când i se recită lui versetele Noastre, el spune: „Basme ale celor de demult!”

வசனம்: 16

سَنَسِمُهُۥ عَلَى ٱلۡخُرۡطُومِ

Noi îi vom face lui un semn pe nas!^[1149]

[1149] Literar „trompă”, însemnând nasul unui elefant sau porc

வசனம்: 17

إِنَّا بَلَوۡنَٰهُمۡ كَمَا بَلَوۡنَآ أَصۡحَٰبَ ٱلۡجَنَّةِ إِذۡ أَقۡسَمُواْ لَيَصۡرِمُنَّهَا مُصۡبِحِينَ

Noi i-am încercat pe ei, așa cum i-am încercat pe stăpânii grădinii, când au jurat să adune roadele din ea dimineața,

வசனம்: 18

وَلَا يَسۡتَثۡنُونَ

Dar fără să lase nimic necules^[1150],

[1150] Sau fără a spune „...dacă Allah dorește” („in șa Allah”). A se vedea 18:23-24.

வசனம்: 19

فَطَافَ عَلَيۡهَا طَآئِفٞ مِّن رَّبِّكَ وَهُمۡ نَآئِمُونَ

Și s-a abătut peste ea o nenorocire de la Domnul tău, în vreme ce ei dormeau,

வசனம்: 20

فَأَصۡبَحَتۡ كَٱلصَّرِيمِ

Iar dimineața era asemenea unui ogor cules.

வசனம்: 21

فَتَنَادَوۡاْ مُصۡبِحِينَ

Și dimineața s-au strigat ei unii pe alții.

வசனம்: 22

أَنِ ٱغۡدُواْ عَلَىٰ حَرۡثِكُمۡ إِن كُنتُمۡ صَٰرِمِينَ

[Spunând:] „Purcedeți devreme la ogoarele voastre, ca să culegeți [roadele]!"

வசனம்: 23

فَٱنطَلَقُواْ وَهُمۡ يَتَخَٰفَتُونَ

Și au purces ei, zicându-și unul altuia mai mult în șoaptă:

வசனம்: 24

أَن لَّا يَدۡخُلَنَّهَا ٱلۡيَوۡمَ عَلَيۡكُم مِّسۡكِينٞ

„Să nu intre astăzi peste voi, în ea, niciun sărman!”

வசனம்: 25

وَغَدَوۡاْ عَلَىٰ حَرۡدٖ قَٰدِرِينَ

Și au purces devreme, hotărâți să-i oprească, închipuindu-și că vor fi în stare de aceasta^[1151],

[1151] De a-și pune în aplicare planul

வசனம்: 26

فَلَمَّا رَأَوۡهَا قَالُوٓاْ إِنَّا لَضَآلُّونَ

Dar când au văzut-o, au spus ei: „Noi suntem cu adevărat rătăciți,

வசனம்: 27

بَلۡ نَحۡنُ مَحۡرُومُونَ

Sau, mai degrabă, noi suntem lipsiți [de roadele noastre]!”

வசனம்: 28

قَالَ أَوۡسَطُهُمۡ أَلَمۡ أَقُل لَّكُمۡ لَوۡلَا تُسَبِّحُونَ

A spus cel mai drept dintre ei: „Oare nu v-am spus eu să aduceți mărire [lui Allah]?”^[1152]

[1152] Spunând „dacă Allah voiește.” Un alt înțeles este „laudă” sau „mulțumire” pentru binecuvântările Sale.

வசனம்: 29

قَالُواْ سُبۡحَٰنَ رَبِّنَآ إِنَّا كُنَّا ظَٰلِمِينَ

Au spus ei: „Mărire Domnului nostru! Noi am fost nedrepți!”

வசனம்: 30

فَأَقۡبَلَ بَعۡضُهُمۡ عَلَىٰ بَعۡضٖ يَتَلَٰوَمُونَ

Și s-au îndreptat unul către altul, aducându-și mustrări.

வசனம்: 31

قَالُواْ يَٰوَيۡلَنَآ إِنَّا كُنَّا طَٰغِينَ

Și au spus ei: „Vai de noi! Noi am fost nelegiuiți!

வசனம்: 32

عَسَىٰ رَبُّنَآ أَن يُبۡدِلَنَا خَيۡرٗا مِّنۡهَآ إِنَّآ إِلَىٰ رَبِّنَا رَٰغِبُونَ

Poate că Domnul nostru ne va da în schimb [ceva] mai bun decât ea! Noi dorim să ne apropiem de Domnul nostru!”

வசனம்: 33

كَذَٰلِكَ ٱلۡعَذَابُۖ وَلَعَذَابُ ٱلۡأٓخِرَةِ أَكۡبَرُۚ لَوۡ كَانُواْ يَعۡلَمُونَ

Așa este chinul! Iar chinul din Lumea de Apoi va fi și mai mare! Dacă ei ar ști!

வசனம்: 34

إِنَّ لِلۡمُتَّقِينَ عِندَ رَبِّهِمۡ جَنَّٰتِ ٱلنَّعِيمِ

Însă cei evlavioși au la Domnul lor Grădinile plăcerii.

வசனம்: 35

أَفَنَجۡعَلُ ٱلۡمُسۡلِمِينَ كَٱلۡمُجۡرِمِينَ

Oare Noi îi tratăm pe cei supuși [lui Allah] la fel ca pe cei păcătoși?!

வசனம்: 36

مَا لَكُمۡ كَيۡفَ تَحۡكُمُونَ

Ce-i cu voi? Cum judecați?

வசனம்: 37

أَمۡ لَكُمۡ كِتَٰبٞ فِيهِ تَدۡرُسُونَ

Sau aveți voi o Carte din care învățați

வசனம்: 38

إِنَّ لَكُمۡ فِيهِ لَمَا تَخَيَّرُونَ

Că veți avea tot ceea ce poftiți?

வசனம்: 39

أَمۡ لَكُمۡ أَيۡمَٰنٌ عَلَيۡنَا بَٰلِغَةٌ إِلَىٰ يَوۡمِ ٱلۡقِيَٰمَةِ إِنَّ لَكُمۡ لَمَا تَحۡكُمُونَ

Sau ați luat de la Noi jurăminte până în Ziua Învierii, prin care Ne legăm să vă dăm ceea ce hotărâți?

வசனம்: 40

سَلۡهُمۡ أَيُّهُم بِذَٰلِكَ زَعِيمٌ

Întreabă-i care dintre ei este pentru aceasta chezaș?

வசனம்: 41

أَمۡ لَهُمۡ شُرَكَآءُ فَلۡيَأۡتُواْ بِشُرَكَآئِهِمۡ إِن كَانُواْ صَٰدِقِينَ

Sau au ei asociați? Să-i aducă pe asociații lor, dacă ei sunt întru adevăr!

வசனம்: 42

يَوۡمَ يُكۡشَفُ عَن سَاقٖ وَيُدۡعَوۡنَ إِلَى ٱلسُّجُودِ فَلَا يَسۡتَطِيعُونَ

Într-o Zi li se va descoperi lor Piciorul^[1153] și ei vor fi chemați la prosternare, însă nu vor putea.

[1153] Când cu toții se vor afla într-o mare dificultate. Conform unui hadis autentic „piciorul” se poate referi la cel al lui Allah, în fața căruia fiecare credincios se va prosterna în Ziua Judecății. A se vedea 2:19

வசனம்: 43

خَٰشِعَةً أَبۡصَٰرُهُمۡ تَرۡهَقُهُمۡ ذِلَّةٞۖ وَقَدۡ كَانُواْ يُدۡعَوۡنَ إِلَى ٱلسُّجُودِ وَهُمۡ سَٰلِمُونَ

Plecați vor fi ochii lor și îi va acoperi umilința, pentru că ei au fost chemați la prosternare, când erau în pace!^[1154]

[1154] În viața lumească

வசனம்: 44

فَذَرۡنِي وَمَن يُكَذِّبُ بِهَٰذَا ٱلۡحَدِيثِۖ سَنَسۡتَدۡرِجُهُم مِّنۡ حَيۡثُ لَا يَعۡلَمُونَ

Deci lasă-Mă pe Mine și pe cei ce socotesc mincinoasă această vestire! Noi îi vom trage pe ei treptat, de unde ei nici nu știu.

வசனம்: 45

وَأُمۡلِي لَهُمۡۚ إِنَّ كَيۡدِي مَتِينٌ

Eu le dau lor un răgaz, însă planul Meu este temeinic!

வசனம்: 46

أَمۡ تَسۡـَٔلُهُمۡ أَجۡرٗا فَهُم مِّن مَّغۡرَمٖ مُّثۡقَلُونَ

Sau le ceri lor o răsplată și ei sunt împovărați de datorii?

வசனம்: 47

أَمۡ عِندَهُمُ ٱلۡغَيۡبُ فَهُمۡ يَكۡتُبُونَ

Sau le știu ei pe cele nevăzute și [din ele] scriu ei?

வசனம்: 48

فَٱصۡبِرۡ لِحُكۡمِ رَبِّكَ وَلَا تَكُن كَصَاحِبِ ٱلۡحُوتِ إِذۡ نَادَىٰ وَهُوَ مَكۡظُومٞ

Deci îndură cu răbdare hotărârea Domnului tău și nu fi ca tovarășul peștelui cel mare [Iona], care L-a chemat [pe Allah], când el era plin de mâhnire!

வசனம்: 49

لَّوۡلَآ أَن تَدَٰرَكَهُۥ نِعۡمَةٞ مِّن رَّبِّهِۦ لَنُبِذَ بِٱلۡعَرَآءِ وَهُوَ مَذۡمُومٞ

Dacă nu l-ar fi ajuns pe el Îndurarea de la Domnul lui, ar fi fost el aruncat pe țărmul gol și ar fi fost acoperit de rușine.

வசனம்: 50

فَٱجۡتَبَٰهُ رَبُّهُۥ فَجَعَلَهُۥ مِنَ ٱلصَّٰلِحِينَ

Însă l-a ales pe el Domnul său și l-a așezat pe el printre cei evlavioși.

வசனம்: 51

وَإِن يَكَادُ ٱلَّذِينَ كَفَرُواْ لَيُزۡلِقُونَكَ بِأَبۡصَٰرِهِمۡ لَمَّا سَمِعُواْ ٱلذِّكۡرَ وَيَقُولُونَ إِنَّهُۥ لَمَجۡنُونٞ

Cei care nu cred aproape că te doboară cu privirile lor, când aud Îndemnarea și ei spun: „El este smintit!”

வசனம்: 52

وَمَا هُوَ إِلَّا ذِكۡرٞ لِّلۡعَٰلَمِينَ

Însă el nu este decât o Îndemnare pentru toate lumile!