ترجمة معاني سورة القيامة - الترجمة الرومانية - موسوعة القرآن الكريم

سورة القيامة - AL-QIYAMA

آية: 1

لَآ أُقۡسِمُ بِيَوۡمِ ٱلۡقِيَٰمَةِ

1. Nu! Jur pe Ziua Învierii!

آية: 2

وَلَآ أُقۡسِمُ بِٱلنَّفۡسِ ٱللَّوَّامَةِ

2. Şi nu! Jur pe sufletul care singur se învinuieşte(2)!

(2) Că toţi veţi fi înviaţi!

آية: 3

أَيَحۡسَبُ ٱلۡإِنسَٰنُ أَلَّن نَّجۡمَعَ عِظَامَهُۥ

3. Oare socoteşte omul că Noi nu vom aduna din nou oasele sale(3)?

(3) Pentru a‑l reface aşa cum a fost?

آية: 4

بَلَىٰ قَٰدِرِينَ عَلَىٰٓ أَن نُّسَوِّيَ بَنَانَهُۥ

4. Ba da! Noi suntem în stare să potrivim la loc şi vârfurile degetelor sale!

آية: 5

بَلۡ يُرِيدُ ٱلۡإِنسَٰنُ لِيَفۡجُرَ أَمَامَهُۥ

5. Însă omul voieşte mai degrabă să păcătuiască înainte(4).

(4) Să stăruie în săvârşirea păcatelor, fără să se căiască, şi de aceea tăgăduieşte Învierea.

آية: 6

يَسۡـَٔلُ أَيَّانَ يَوۡمُ ٱلۡقِيَٰمَةِ

6. El întreabă: „Când va fi Ziua Învierii?”

آية: 7

فَإِذَا بَرِقَ ٱلۡبَصَرُ

7. Atunci când vederea va fi orbită

آية: 8

وَخَسَفَ ٱلۡقَمَرُ

8. Şi Luna se va întuneca

آية: 9

وَجُمِعَ ٱلشَّمۡسُ وَٱلۡقَمَرُ

9. Şi Soarele şi Luna vor fi deopotrivă(5).

(5) Amândouă vor fi lipsite de lumină.

آية: 10

يَقُولُ ٱلۡإِنسَٰنُ يَوۡمَئِذٍ أَيۡنَ ٱلۡمَفَرُّ

10. În Ziua aceea, omul va zice: „Unde este scăparea?”

آية: 11

كَلَّا لَا وَزَرَ

11. Nici vorbă! Nu va fi loc de scăpare!

آية: 12

إِلَىٰ رَبِّكَ يَوۡمَئِذٍ ٱلۡمُسۡتَقَرُّ

12. Numai la Domnul tău va fi în Ziua aceea întoarcerea!

آية: 13

يُنَبَّؤُاْ ٱلۡإِنسَٰنُ يَوۡمَئِذِۭ بِمَا قَدَّمَ وَأَخَّرَ

13. În Ziua aceea, i se va vesti omului ceea ce a dat mai înainte şi ceea ce a lăsat pentru mai târziu.

آية: 14

بَلِ ٱلۡإِنسَٰنُ عَلَىٰ نَفۡسِهِۦ بَصِيرَةٞ

14. Ba omul va fi o mărturie limpede împotriva lui însuşi,

آية: 15

وَلَوۡ أَلۡقَىٰ مَعَاذِيرَهُۥ

15. Chiar dacă el va aduce dezvinovăţirile sale.

آية: 16

لَا تُحَرِّكۡ بِهِۦ لِسَانَكَ لِتَعۡجَلَ بِهِۦٓ

16. Nu mişca limba ta pentru ca să‑l grăbeşti!(6)

(6) Allah se adresează profetului Muhammed.

آية: 17

إِنَّ عَلَيۡنَا جَمۡعَهُۥ وَقُرۡءَانَهُۥ

17. Noi suntem datori cu strângerea lui şi cu recitarea lui(7),

(7) Strângerea lui în inima ta pentru a nu scăpa nimic din el.

آية: 18

فَإِذَا قَرَأۡنَٰهُ فَٱتَّبِعۡ قُرۡءَانَهُۥ

18. Iar când Noi îl vom recita, urmează recitarea sa!(8)

(8) Urmăreşte recitarea arhanghelului Gavriil, când el va recita Coranul!

آية: 19

ثُمَّ إِنَّ عَلَيۡنَا بَيَانَهُۥ

19. Apoi, Noi suntem datori cu tâlcuirea lui.

آية: 20

كَلَّا بَلۡ تُحِبُّونَ ٱلۡعَاجِلَةَ

20. Dar nu! Voi iubiţi [viaţa] cea trecătoare

آية: 21

وَتَذَرُونَ ٱلۡأٓخِرَةَ

21. Şi sunteţi nepăsători faţă de Viaţa de Apoi!

آية: 22

وُجُوهٞ يَوۡمَئِذٖ نَّاضِرَةٌ

22. În Ziua aceea, vor fi unele chipuri luminoase,

آية: 23

إِلَىٰ رَبِّهَا نَاظِرَةٞ

23. Care vor privi spre Domnul lor,

آية: 24

وَوُجُوهٞ يَوۡمَئِذِۭ بَاسِرَةٞ

24. Iar alte chipuri vor fi în Ziua aceea întunecate,

آية: 25

تَظُنُّ أَن يُفۡعَلَ بِهَا فَاقِرَةٞ

25. Aşteptând să li se întâmple o nenorocire.

آية: 26

كَلَّآ إِذَا بَلَغَتِ ٱلتَّرَاقِيَ

26. Dar nu! Când [sufletul] va ajunge la clavicule(9)

(9) Adică la gât, în partea superioară a pieptului.

آية: 27

وَقِيلَ مَنۡۜ رَاقٖ

27. Şi se va zice: „Cine este tămăduitor(10)?”

(10) Vraci în stare să‑l tămăduiască pe cel aflat în agonie.

آية: 28

وَظَنَّ أَنَّهُ ٱلۡفِرَاقُ

28. Şi el va crede că aceasta este despărţirea [de viaţă],

آية: 29

وَٱلۡتَفَّتِ ٱلسَّاقُ بِٱلسَّاقِ

29. Şi piciorul se va încolăci cu piciorul [gambele](11),

(11) Picioarele se vor încleşta şi nu se vor mai putea mişca.

آية: 30

إِلَىٰ رَبِّكَ يَوۡمَئِذٍ ٱلۡمَسَاقُ

30. În Ziua aceea la Domnul tău vei fi condus(12)!

(12) Pentru judecată.

آية: 31

فَلَا صَدَّقَ وَلَا صَلَّىٰ

31. Însă el nici nu a crezut(13), nici nu a făcut Rugăciunea.

(13) În religie sau în Coran.

آية: 32

وَلَٰكِن كَذَّبَ وَتَوَلَّىٰ

32. Ci, dimpotrivă, el a învinuit de minciună şi a întors spatele,

آية: 33

ثُمَّ ذَهَبَ إِلَىٰٓ أَهۡلِهِۦ يَتَمَطَّىٰٓ

33. Apoi s‑a dus spre familia sa, păşind cu îngâmfare.

آية: 34

أَوۡلَىٰ لَكَ فَأَوۡلَىٰ

34. Vai ţie, vai!

آية: 35

ثُمَّ أَوۡلَىٰ لَكَ فَأَوۡلَىٰٓ

35. Şi încă o dată: Vai ţie, vai!

آية: 36

أَيَحۡسَبُ ٱلۡإِنسَٰنُ أَن يُتۡرَكَ سُدًى

36. Oare omul îşi închipuie că el va fi lăsat în voie?

آية: 37

أَلَمۡ يَكُ نُطۡفَةٗ مِّن مَّنِيّٖ يُمۡنَىٰ

37. Oare nu a fost el o picătură din sămânţa vărsată?

آية: 38

ثُمَّ كَانَ عَلَقَةٗ فَخَلَقَ فَسَوَّىٰ

38. Apoi a fost un cheag de sânge, apoi [Allah] l‑a plămădit şi i‑a dat chip armonios

آية: 39

فَجَعَلَ مِنۡهُ ٱلزَّوۡجَيۡنِ ٱلذَّكَرَ وَٱلۡأُنثَىٰٓ

39. Şi a făcut din el doi soţi – bărbat şi muiere?

آية: 40

أَلَيۡسَ ذَٰلِكَ بِقَٰدِرٍ عَلَىٰٓ أَن يُحۡـِۧيَ ٱلۡمَوۡتَىٰ

40. Şi oare Acesta [Allah] nu are putere să‑i învie pe cei morţi?(14)

(14) După recitarea acestui verset se relatează că profetul Muhammed a zis: „Slavă Ţie, ba da!”.